VOX INVENTICA
FIZICA1
Conţinut
* Fizica în desene şi imagini
*Fizică online - mecanica clasică
*Teste la mecanica clasică
Fizica în desene şi imagini
Aurora polară
Fizică online - teorie şi aplicaţii
Teste la mecanica clasică
Test 1 – Clasa IX. Mărimi fizice scalare şi vectoriale
1. Mărimile fizice sunt ……………. măsurabile ale unor corpuri sau fenomene.
a) dimensiuni; b) valori; c) proprietăţi; d) mărimi.
c).
2. Mărimile scalare se caracterizează prin: a) valoare numerică ; b) origine ; c) sens ; d) direcţie.
a).
3. Care dintre mărimile fizice nu este scalară?
a) timpul ; b) lucrul mecanic ; c) masa ; d) forţa.
d).
4. Mărimile vectoriale sunt caracterizate de:
a) origine, direcţie, sens, valoare numerică
b) origine, direcţie, sens
c) direcţie, sens, valoare numerică
d) sens, valoare numerică
a).
5. Care dintre mărimile fizice nu este vectorială? a) impulsul ; b) greutatea ; c) acceleraţia ; d) puterea.
d).
6. Dreapta infinită care constituie direcţia de manifestare a mărimii vectoriale reprezentate este :
a) dreapta suport a vectorului ; b) vectorul ; c) direcţia ; d) dreapta.
a).
7. Vectorii cupunctele de aplicaţie ce pot filuate oriunde în spaţiu, suportul lor rămânând paralel cu aceeaşi dreaptă sunt vectori :
a) liberi ; b) alunecători ; c) legaţi ; d) egali.
a).
8. Vectori a căror dreapta suport este fixată, dar punctul de aplicaţie poate fi deplasat în lungul acestei drepte sunt :
a) liberi ; b) alunecători ; c) legaţi ; d) egali.
b).
9. Vectorii ale căror punctele de aplicaţie sunt fixate sunt :
a) liberi ; b) alunecători ; c) legaţi;d) egali.
c).
10. Vectorii reprezentaţi de segmente egale ca lungime, paralele şide acelaşi sens sunt :
a) liberi ; b) alunecători ; c) legaţi ; d) egali.
d).
11. Proiecţia unui vector pe o axă este ......... obţinut prin proiectarea ortogonală a vectorului pe axă, având sensul axei dacă unghiul dintre vector şi axă este ascuţit sau sens opus axei dacă unghiul este obtuz.
a) vector ; b) scalar ; c) tensor ; d) pseudovector.
a).
12. Compunerea vectorială nu se realizează prin:
a) regula paralelogramului ; b) regula triunghiului ; c) adunare; d) regula conturului poligonal.
c).
13. Ce devine regula conturului poligonal în cazul a doi vectori?
a) adunare ; b) scădere ; c) regula triunghiului ; d) regula rombului.
c).
14. Care este elementul neutru la adunarea vectorială ?
a) -a ; b) 0; c) 1 ; d) a.
b).
15. Care este elementul simetric la adunarea vectorială?
a) - a ; b) 0 ; c) 1 ; d) a
a).
16. Pentru care vectorii adunarea vectorială se reduce la o sumă algebrică ?
a) liberi ; b) alunecători ; c) legaţi ; d) coliniari.
d).
17. Produsul scalar a doi vectorieste egal cu :
a) a . b cos α ; b) a.b ; c) a.b sin α ; d) 0.
a).
18. Produsul vectorial a doi vectoriare modulul egal cu :
a) a . b cos α ; b) a.b ; c) a.b sin α ; d) 0.
c).
Test 2 – Clasa IX. Cinematica punctului material
1. Ce trebuie să cunoaştem despre un corp pentru a afirma că este în mişcare sau în repaus?
a) Poziţia la diferite momente de timp;
b) Viteza sau acceleraţia sa ;
c) Comportarea în timp a vectorului de poziţie
d) x(t)
c).
2. Care este criteriul după care putem reduce sau nu un corp la un punct material, în studiul mişcărilor mecanice?
a) Dacă este de dimensiuni mici;
b) Dacă are dimensiuni mici în raport cu distanţele pe care le parcurge;
c) Dacă toate punctele lui au aceeaşi mişcare;
d) b si c .
d).
3. Care este traiectoria unui punct material M(x,y,z) daca x = constant, y = constant şi z = z(t) ?
a) O traiectorie plană; b) O elice; c) O dreaptă paralelă la axa OZ; d) O dreaptă in planul XOY.
c).
4. Care este traiectoria unui punct material M(x,y,z) dacă x2 + y2 = constant şi z areforma z(t) = vt unde v = constant?
a) Un cerc in planul XOY; b) O elipsă in planul XOY; c) O spirală având ca axă, axa OZ; d) O spirală sprijinită pe un cilindru înclinat faţă de planul XOY.
c).
5. Care este forma generală de exprimare a legii de mişcare rectilinii uniform variate pe axa X? (xo, vo , to şi a sunt definite uzual în probleme ca mărimi pozitive).
a) x(t) = xo + vot + at2/2;
b) x(t) = xo + vot;
c) x(t) = ±xo ± vot ± at2/2;
d) x(t) = ±xo ± vo(t-to) ± a(t-to)2/2
d)
6. Calculaţi vitezele medii în cadrul următoarelor două tipuri de mişcări:
*mobilul parcurge prima jumătate dintr-o distanţă d cu viteza v1şi restul cu viteza v2;
*mobilul merge jumătate de timp cu viteza v1şi restul cu viteza v2.
a) va = 2v1v2 / (v1 + v2) vb = (v1 + v2) / 2
b) va = v1v2 / (v1 + v2) vb = (v1 + v2) / 2
c) va = 2v1v2 / (v1 - v2) vb = (v1 + v2) / 2
d) va = v1v2 / (v1 - v2) vb = (v1 + v2) / 2
a).
7. Care este interpretarea vitezei momentane în reprezentarea grafică spaţiu - timp, (x,t) ?
a) lungimea segmentului determinat de punctele graficului corespunzătoare la doua momente de timp decalate de o secunda;
b) panta tangentei la curba x(t) in punctul corespunzător momentului cerut;
c) unghiul tangentei la curba x(t) in punctul corespunzător;
d) depinde de tipul mişcării.
b).
8. Care este interpretarea spaţiului parcurs în graficul v(t)?
a) prin derivarea expresiei v(t) se obţine spaţiul parcurs;
b) cu vitezele de capăt ale unui interval temporar se calculează spaţiul;
c) spaţiul parcurs in Dt este aria de sub graficul v(t) corespunzător Dt;
d) depinde de tipul de mişcare.
c).
9. Ce putem afla despre acceleraţia a în graficul x(t)?
a) dacă x(t) creşte atunci a este pozitiv şi invers;
b) porţiunile concave corespund acceleraţiei pozitive, convexe - negative;
c) porţiunile convexe corespund acceleraţiei pozitive, concave - negative;
d) porţiunea de grafic liniară corespunde unei acceleraţii constante nenule;
b).
10. Care este interpretarea acceleraţiei in graficul v(t?)?
a) aria de sub grafic;
b) panta tangentei dusă la grafic la momentul de timp corespunzător;
c) unghiul făcut de tangenta la grafic la momentul de timp corespunzător;
d) semnul acceleraţiei este dat de concavitatea sau convexitatea graficului.
b).
11. Ce putem afla despre viteza din graficul acceleraţiei a(t)?
a) estepanta tangentei dusă la grafic la momentul de timp corespunzător;
b)semnul vitezei este dat de concavitatea sau convexitatea graficului ;
c) variaţia vitezei într-un interval de timp este numeric egală cu aria corespunzătoare de sub grafic;
d)depinde de tipul de mişcare.
c).
12. Ce putem afirma despre un mobil care, la un moment dat, are a = 0 ?
a) mobilul are o mişcare rectilinie ;
b) mobilul are o mişcare rectilinie uniform variată;
c) la acel moment viteza mobilului are un extrem sau mişcarea este uniformă;
d) mobilul stă.
c).
13 Ce putem afirma despre un mobil care , are la un moment dat, v = 0 ?
a) mobilul stă şi coordonata sa are un extrem;
b)mobilul are o mişcare rectilinie uniform variată;
c) depinde de stările anterioare;
d) mobilul a fost tot timpul în repaus.
a).
14. Când o mişcare este accelerată ?
a) când produsul scalar v·a > 0 (viteza şi acceleraţia au acelaşi sens)
b) când acceleraţia a > 0;
c)când produsul scalar v·a < 0 (viteza şi acceleraţia au sensuri opuse ;
d)când acceleraţia a ≥ 0.
a).
15. Când o mişcare este decelerată (frânată) ?
a) când produsul scalar v·a < 0 (viteza şi acceleraţia au sensuri opuse)
b) când acceleraţia a < 0;
c) când produsul scalar v·a > 0 (viteza şi acceleraţia au acelaşi sens) ;
d) când acceleraţia a ≤ 0.
a).
16. Când ecuaţia unei mişcări rectilinii are expresia x(t) = vot ?
a) când xo= 0 (mobilul pleacă din originea sistemului de coordonate);
b) când a = 0;
c) când to = 0 ( mobilul pleacă la momentul t = 0);
d) sunt îndeplinite simultan condiţiile a, b şi c .
d).
17. Ce formă are graficul x(t) al unei mişcări rectilinii uniforme ?
a) o dreaptă ;
b) o dreaptă care trece prin origine;
c) o parabolă sau un arc de parabolă ;
d) o hiperbolă.
a).
18. Ce fel de mişcare execută un mobil dacă traiectoria sa coincide cu vectorul deplasare?
a) Mişcare curbilinie uniformă ;
b) Mişcare circulară uniformă ;
c) Mişcare rectilinie uniform accelerată ;
d)Mişcare curbilinie neuniformă.
c).
19. Ce fel de mişcare execută un corp dacă vectorul viteză are direcţia vectorului acceleraţie?
a)Mişcare curbilinie uniform accelerată ;
b) Mişcare curbilinie neuniformă ;
c) Mişcare rectilinie uniform încetinită ;
d) Mişcare circulară uniformă .
c).
20. Ce fel de mişcare execută un corp dacă vectorul viteză are direcţia şi sensul vectorului acceleraţie?
a) Mişcare circulară uniformă ;
b)Mişcare rectilinie uniform accelerată ;
c) Mişcare circulară neuniformă ;
d) Mişcare rectilinie uniform încetinită .
b).
Test 3 – Clasa IX. CINEMATICA PUNCTULUI MATERIAL
1. Ecuaţiile de mişcare ale unui mobil pe cele trei axe sunt x(t) = 2t2, y(t) = 3t şi z(t) = t , unde unităţile de măsură sunt cele din SI. Modulul vectorului de poziţie la momentul t1 = 2s este de :
a) 7,6 m ; b) 10,2 m ; c) 11,6 m ; d) 12,8 m .
b).
2. Ecuaţiile de mişcare ale unui mobil pe cele trei axe sunt x(t) = 2t2, y(t) = 3t şi z(t) = t , unde unităţile de măsură sunt cele din SI. Modulul vectorului deplasare între momentul t1 = 2s şi t2 = 4s este de :
a) 16,4 m ; b) 24,8 m ; c) 32,6 m ; d) 40,6 m .
b).
3. Care este viteza medie a unui mobil care parcurge o cincime din drumul său cu viteza de 10 m/s, un sfert din drumul rămas cu 20 m/s şi restul cu 15 m/s ?
a) 12,4 m/s ; b) 14,3 m/s ; c) 15,6 m/s ; d) 16,2 m/s .
b).
4. Legea de mişcare a unui mobil este dată de relaţia x(t) = 20 + 2t + 5t2 . Viteza medie în primele 5 secunde ale mişcării este :
a) 21 m/s ; b) 23 m/s ; c) 25 m/s ; d) 27 m/s .
d).
5. Un corp cade dintr-un aerostat care coboară cu 4,2 m/s şi aterizează după 5 secunde . Înălţimea de la care a căzut este de :
a) 106 m ; b) 126 m ; c) 146 m ; d) 176 m .
c).
6. In timpul celei de a opta secunde de la lansare, o rachetă îşi creşte viteza de la 100 m/s la 200 m/s. Distanţa parcursă de rachetă în acest timp este de :
a) 125 m ; b) 150 m ; c) 175 m ; d) 200 m .
b).
7. O bicicletă se deplasează cu viteza de 10 m/s iar roata ei are diametrul de 0,8 m . Viteza unghiulară a roţii este de :
a) 25 rad/s ; b) 12,5 rad/s ; c) 6,25 rad /s ; d) 3 rad/s .
a).
8. O bicicletă se deplasează cu viteza de 10 m/s iar roata ei are diametrul de 0,8 m . Unghiul la centru descris de un punct aflat pe circumferinţa roţii, în timp de 10 s este de :
a) 50 rad ; b) 25 rad ; c) 12,5 rad ; d) 6,25 rad .
b).
9. Dacă elicea unui avion are diametrul de 2 m şi se roteşte cu o frecvenţă de 5 rotaţii pe secundă, perioada de rotaţie este de :
a) 0,1 s ; b) 0,2 s ; c) 0,25 s d) 0,4 s .
b).
10. Dacă elicea unui avion are diametrul de 2 m şi se roteşte cu o frecvenţă de 5 rotaţii pe secundă, viteza unghiulară a elicei este de :
a) 15,7 rad/s ; b) 31,4 rad/s ; c) 62,8 rad/s ; d) 94,2 rad/s .
b).
11. Dacă elicea unui avion are diametrul de 2 m şi se roteşte cu o frecvenţă de 5 rotaţii pe secundă, acceleraţia centripetă a elicei este de :
a) 250 m/s2 ; b) 500 m/s2 ; c) 1000 m/s2 ; d) 1500 m/s2 .
c).
12. Dacă elicea unui avion are diametrul de 2 m şi se roteşte cu o frecvenţă de 5 rotaţii pe secundă, viteza tangenţială a vârfului elicei este de :
a) 15,7 m/s ; b) 31,4 m/s ; c) 62,8 m/s ; d) 94,2 m/s .
b).
13. Acceleraţia de 6480 km/h2 este :
a) 0,5 m/s ; b) 1 m/s ; c) 2 m/s ; d) 4 m/s .
a).
14. Un corp este aruncat , de la nivelul solului, pe verticală în sus şi atinge pământul după 6 secunde. Înălţimea maximă atinsă de corp este de :
a) 20 m ; b) 45 m ; c) 80 m ; d) 125 m .
b).
15. Mişcarea unui mobil este descrisă de relaţia x(t) = 15 + 10t – 2t2 (unităţi SI). Viteza corpului la momentul t1 = 2,1 s este de
a) 1,2 m/s ; b) 1,6 m/s ; c) 2,4 m/s ; d) 2,8 m/s .
b).
16. Ecuaţia vitezei unui corp este v = 10 - t ( unităţi SI). Dacă la momentul iniţial, t = 0, coordonata corpului era de 10 m, coordonata corpului la momentul t = 4 s este :
a) 18 m ; b) 26 m ; c) 34 m ; d) 40 m .
c).
17. Două corpuri sunt lăsate să cadă liber, de la aceeaşi înălţime, dar cu un decalaj în timp. Mişcarea executată de primul corp, relativ la al doilea, este :
a) uniform accelerată cu a = g ; b) uniformă ; c) uniform încetinită cu a = -g/2 ; d) uniform încetinită cu a = -g ;
b).
18. Un corp parcurge în prima secundă 1 m şi în a doua secundă 2 m. Viteza iniţială a corpului este de :
a) 0,25 m/s ; b) 0,5 m/s ; c) 1 m/s ; d) 2 m/s .
b).
19. Un corp parcurge în prima secundă 1 m şi în a doua secundă 2 m. acceleraţia corpului este de :
a) 0,5 m/s2 ; b) 1 m/s2 ; c) 2 m/s2 ; d) 4 m/s2 .
b).
20. Viteza unui mobil este dată de relaţia v(t) = a + bt2, unde a = 10 cm/s2 şi b = 2 cm/s2. Viteza şi acceleraţia mobilului la momentul t = 6 s sunt :
a) 0,82 m/s şi 0,24 m/s2 ; b) 0,42 m/s şi 0,24 m/s2 ; c) 0,82 m/s şi 0,12 m/s2 ; d) 0,42 m/s şi 0,12 m/s 2 .
a)
Test 4 – Clasa IX. Principiile mecanicii clasice
1.Pe o masă orizontală un corp de masă 0,8 kg este tras uniform cu ajutorul unui dinamometru care indică o forţă de 3 N. Când dinamometrul indică forţa de 11 N, acceleraţia corpului este de :
a) 2 m/s2 ; b) 5 m/s2 ; c) 10 m/s2 ; d) 12 m/s2 .
c).
2. O forţă de 5 N imprimă unui corp de masă m1 o acceleraţie de 24 m/s2 şi unui corp de masă m2 o acceleraţie de 8 m/s2. Acceleraţia imprimată de aceeaşi forţă, ansamblului de corpuri, este de :
a) 4 m/s2 ; b) 5 m/s2 ; c) 6 m/s2 ; d) 7 m/s2 .
c).
3. Două forţe de 3 N şi de 4 N, orientate pe direcţii perpendiculare şi în plan orizontal, acţionează asupra unui corp cu greutatea de 20 N, aşezat pe o suprafaţă orizontală al cărei coeficient de frecare este 0,25. Acceleraţia corpului este de :
a) 2 m/s2; b) 1 m/s2; c) 0,5 m/s2; d) 0 m/s2;
d).
4. Un avion ce zboară cu viteza de 720 km/h descrie o buclă circulară în plan vertical. Raza maximă a buclei este de :
a) 1 km ; b) 2 km ; c) 4 km ; d) 8 km .
c).
5. Un corp aflat în cădere liberă are o mişcare uniformă datorită unei forţe de rezistenţă de 100 N. Masa corpului este de :
a) 1 kg ; b) 10 kg c) 50 kg ; d) 100 kg .
b).
6. O forţă când acţionează asupra unui corp de masă m1 îi imprimă acestuia o acceleraţie a1 şi când acţionează asupra altui corp de masă m2 îi imprimă acestuia o acceleraţie a2 = 2a1. Dacă cele corpuri se alipesc ce acceleraţie va avea sistemul ?
a) 3 a1 ; b) 1,5 a1 ; c0 0,67 a1 ; d) 0,33 a1 .
c).
7. Un corp de masă m se deplasează pe o suprafaţă orizontală, de coeficient de frecare μ, sub acţiunea unei forţe de tracţiune F , pornind din repaus. Timpul după care atinge viteza v este :
a) mv / (F – μmg) ;
b) mv / (F + μmg) ;
c) mv2 / (F – μmg) ;
d) mv2 / (F – μmg) .
a).
8. Un scripete este suspendat prin intermediul unui arc elastic, iniţial blocat la lungimea nedeformată, de constantă elastică k = 50 N/m. Peste scripete este trecut un fir ideal ce are la capete două corpuri de mase 0,8 kg şi 0,2 kg. Dacă scripetele este blocat şi se deblochează brusc arcul cu cât se alungeşte acesta ?
a) 0,1 m ; b) 0,2 m ; c) 0,4 m ; d) 0,128 m .
c).
9. Un scripete este suspendat prin intermediul unui arc elastic, iniţial blocat la lungimea nedeformată, de constantă elastică k = 50 N/m. Peste scripete este trecut un fir ideal ce are la capete două corpuri de mase 0,8 kg şi 0,2 kg. Dacă scripetele este blocat şi se deblochează lent arcul cu cât se alungeşte acesta ?
a) 0,1 m ; b) 0,2 m ; c)0,4 m ; d) 0,128 m .
b).
10. Un scripete este suspendat prin intermediul unui arc elastic, iniţial blocat la lungimea nedeformată, de constantă elastică k = 50 N/m. Peste scripete este trecut un fir ideal ce are la capete două corpuri de mase 0,8 kg şi 0,2 kg. Dacă scripetele este liber şi se deblochează brusc arcul cu cât se alungeşte acesta ?
a) 0,1 m ; b) 0,2 m ; c) 0,4 m ; d) 0,128 m .
c).
11. Un scripete este suspendat prin intermediul unui arc elastic, iniţial blocat la lungimea nedeformată, de constantă elastică k = 50 N/m. Peste scripete este trecut un fir ideal ce are la capete două corpuri de mase 0,8 kg şi 0,2 kg. Dacă scripetele este blocat şi se deblochează lent arcul cu cât se alungeşte acesta ?
a) 0,1 m ; b) 0,2 m ; c) 0,4 m ; d) 0,128 m .
d).
12. Un corp cu masa de 12 kg se află în repaus pe o suprafaţă orizontală de coeficient de frecare 0,5 şi este legat de un fir ideal, orizontal, ce trece peste un scripete ideal, şi care are la celălalt capăt suspendat un corp de masă 5 kg. Acceleraţia sistemului este :
a) 0 m/s2 ; b) 1 m/s2 ; c) 0,59 m/s2 ; d) 1,08 m/s2= .
a).
13. Un corp cu masa de 12 kg se află în repaus pe o suprafaţă orizontală de coeficient de frecare 0,5 şi este legat de un fir ideal, orizontal, ce trece peste un scripete ideal, şi care are la celălalt capăt suspendat un corp de masă 5 kg. Tensiunea din fir este :
a) 10N ; b) 40 N ; c) 50 N ; d) 70,6 N .
c)
14. Un corp cu masa de 12 kg se află în repaus pe o suprafaţă orizontală de coeficient de frecare 0,5 şi este legat de un fir ideal, orizontal, ce trece peste un scripete ideal, şi care are la celălalt capăt suspendat un corp de masă 5 kg. Forţa de frecare este de :
a) 30 N ; b) 50 N ; c) 60 N ; d) 80 N .
b)
15. Un corp cu masa de 12 kg se află în repaus pe o suprafaţă orizontală de coeficient de frecare 0,5 şi este legat de un fir ideal, orizontal, ce trece peste un scripete ideal, şi care are la celălalt capăt suspendat un corp de masă 8 kg. Forţa de frecare este de :
a) 30N ; b) 50 N ; c) 60 N ; d) 80 N .
c).
16. Un corp cu masa de 12 kg se află în repaus pe o suprafaţă orizontală de coeficient de frecare 0,5 şi este legat de un fir ideal, orizontal, ce trece peste un scripete ideal, şi care are la celălalt capăt suspendat un corp de masă 8 kg. Acceleraţia sistemului este :
a) 0,5 m/s2 ; b) 1 m/s2 ; c) 2 m/s2 ; d) 0 m/s2 .
b).
17. Un corp cu masa de 12 kg se află în repaus pe o suprafaţă orizontală de coeficient de frecare 0,5 şi este legat de un fir ideal, orizontal, ce trece peste un scripete ideal, şi care are la celălalt capăt suspendat un corp de masă 5 kg. Tensiunea din fir este de :
a) 48 N ; b) 96 N ; c) 124 N ; d) 200N .
b).
18. Un corp cu masa de 5kg este acţionat de o forţa de 75 N orientată vertical în sus. Acceleraţia corpului este :
a) 5 m/s2 în jos ; b) 5 m/s2 în sus ; c) 15 m/s2 în sus ; d) 15 m/s2 în jos.
b).
19. Referitor la mişcarea circular uniformă, una din afirmaţiile următoare este falsă :
a) forţa centrifugă este creată de corp şi suportată de mediu;
b) corpul execută mişcarea sub acţiunea forţei centrifuge ;
c) corpul execută mişcarea sub acţiunea forţei centripete ;
d) forţa centripetă este creată de mediu şi suportată de corp.
b).
20. Referitor la mişcarea circulară uniformă, analizată în sistemul de referinţă ataşat corpului, o afirmaţie din cele următoare este adevărată :
a) forţa centrifugă de inerţie şi cea centripetă se echilibrează in acţiunea lor asupra punctului material aflat în MCU ;
b) forţa centripetă este reacţiunea la forţa centrifugă de inerţie şi reciproc ;
c) forţa centrifugă este o pseudoforţă ;
d) forţa centrifugă şi cea centripetă se echilibrează in acţiunea lor asupra punctului material aflat în MCU .
a).
Test 5 – Clasa IX. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe
1. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă.
a) Dinamicastudiază mişcarea corpurilor din punct de vedere al forţelor care o determină.
b) Orice corp îşi păstrează starea de repaus relativ sau de mişcare rectilinie şi uniformă atâta timp cât asupra lui nu acţionează alte corpuri care să-i modifice această stare
c) Inerţia este proprietatea corpurilor de aşi păstra starea de repaus relativ sau de mişcare rectilinie uniformă atâta timp cât asupra lui nu acţionează alte corpuri.
d) Inerţia este o mărime scalară.
d).
2. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă.
a) Masa corpuluieste o măsură a inerţiei acestuia.
b) Masa este o mărime scalară .
c) Dispozitivul cu ajutorul căruia se măsoară masele este dinamometrul.
d) Masa se măsoară în kg.
c).
3. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă.
a) Un corp aflat sub incidenţa legii I a dinamicii se află în echilibru staticdacă v=0 – repaus
b) Un corp aflat sub incidenţa legii I a dinamicii se află în echilibru dinamic dacă v=ct. - mişcare rectilinie uniformă
c) Un corp aflat sub incidenţa legii I a dinamicii se află în echilibru dinamic dacă F = 0
d) Un corp aflat sub incidenţa legii I a dinamicii se află în echilibru dinamic dacă este în repaus.
d).
4. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă.
a) Sistemul de referinţă (SR) în care este valabilă legea inerţiei se numeşte sistem de referinţă inerţial (SRI).
b) Sistemul de referinţă (SR) în care nu este valabilă legea inerţiei se numeşte sistem de referinţă neinerţial (SRNI)
c) Orice SR este SRI dacă se deplasează rectiliniu faţă de un alt SRI.
d) Orice SR este SRI dacă se deplasează rectiliniu şi uniform faţă de un alt SRI.
c).
5. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă.Principiul fundamental al mecanicii :
a) stabileşte legătura dintre mărimile cinematice şi dinamice
b) el este o exprimare a principiului cauzalităţii
c) efectul (acceleraţia) este direct proporţional cu cauza (forţa) care l-a produs şi invers proporţional cu masa sistemului asupra căruia acţionează cauza.
d) forţa (cauza) ce acţionează asupra unui punct material îi imprimă o acceleraţie (efect) direct proporţională, cu masa sa pe direcţia şi sensul forţei .
d).
6. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă:
a) a = F/m
b) <F>si=<m><a>=kg·m/s2=N
c) Acţiunea mai multor forţe asupra punctului material nu poate fi înlocuită cu o singură forţă
d) La o mişcare în plan, dacă sistemul de coordonate este astfel ales încât axa Ox să fie pe direcţia reală a mişcării (în plan),
iar axa Oy perpendiculară pe aceasta, atunci F || Ox .
c).
7. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este adevărată:
a) Expresia principiului II este o definiţie dinamică a forţei, este o formă generală indiferent de tipul forţei .
b) m=F/a este definiţia masei gravifice
c) Dacă un corp acţionează asupra altui corp cu o forţă (F12) numită acţiune, celălalt va reacţiona cu o forţă (F21) egală în modul numită reacţiune.
d) F12-F21=0
a).
8. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este adevărată:
a) F12 este generată de corpul(1) ce acţionează asupra(2)- deci are punctul de aplicaţie în(1)
b) F21 este generată de corpul (2) ce acţionează asupra lui (1)- punct de aplicaţie în (2).
c) Cele două forţe, sunt egale şi de sens contrar, şi îşi fac echilibru.
d) Cele două forţe acţionează asupra a două corpuri diferite.
d).
9. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă:
a) Dacă asupra unui corp acţionează mai multe forţe, fiecare îşi imprimă propria sa acceleraţie, independent de acţiunea celorlalte forţe, acceleraţia rezultantă fiind suma vectorială a acceleraţiilor imprimate de forţe.
b) R=F1+F2+….+Fn
c) a= a1+a2+….+an
d) Un punct material care îşi schimbă starea de mişcare în care se află spunem că este în echilibru.
d).
10. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă.
a) Un corp sprijinit de o suprafaţă acţionează asupra acestuia cu o apăsare N şi conform principiului III , suprafaţa reacţionează asupra corpului cu o forţă egală şi de sens contrar G.
b)Un corp este în echilibru dacă suma forţelor care acţionează asupra lui, conform principiului I, este nulă..
c)Dacă asupra unui sistem de puncte materiale acţionează forţe ce nu se echilibrează atunci se aplică principiul II fiecăruia din punctele materiale.
d) Asupra unui corp aflat în câmpul gravitaţional al Pământului acţionează o forţă de atracţie vertical în jos care se numeşte greutatea corpului.
a).
11. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă.
a) G =mg
b) acceleraţia gravitaţională este 9,18 m/s2
c) O bară de lungime iniţială lo şi secţiune transversală S sub acţiunea forţei F se alungeşte cu 
l(alungire absolută)
d) F=k l
b).
12. Un automobil descrie o mişcare circulară uniformă orizontală cu raza R = 100 m. Coeficientul de frecare dintre pneuri şi şosea este μ = 0,4. Să se determine viteza maximă pe care o poate avea automobilul astfel încât să nu derapeze.
a) v = 10 m / s; b) v = 15 m / s; c) v = 20 m / s; d) v = 30 m / s.
c).
13. Care ar trebui să fie perioada de rotaţie în jurul axei proprii a Pământului de rază R = 6,4ּ106 m şi acceleraţie gravitaţională, la suprafaţa planetei, g ≈ 10 m / s2, pentru ca la ecuator forţa de apăsare normală a corpurilor pe planetă să fie nulă?
a)T = 2000π s; b) T = 1,74 h; c) T = 5024 s; d) T = 6280 s.
c).
14. Un corp cu masa m = 2 kg prins de un fir inextensibil, de lungime l = 1,8 m, descrie o mişcare circulară uniformă într-un plan vertical, cu viteza v = 6 m / s. Să se determine tensiunea maximă în fir în timpul rotaţiei. (TM = ?).
Se consideră g = 10 m/s2.
a) TM = 5 N; b) TM = 20 N; c) TM = 35 N; d) TM = 40 N.
d).
15. Un corp cu masa m = 2 kg prins de un fir inextensibil, de lungime l = 1,8 m, descrie o mişcare circulară uniformă într-un plan vertical, cu viteza v = 6 m / s. Să se determine tensiunea minimă în fir în timpul rotaţiei. (Tm = ?)
Se consideră g = 10 m / s2
a) Tm = 0 N; b) TM = 5 N; c) TM = 10 N; d) TM = 15 N.
a).
16. Un corp cu masa m = 2 kg prins de un fir inextensibil, de lungime l = 1,8 m, descrie o mişcare circulară uniformă într-un plan vertical, cu viteza v = 6 m / s. Să se determine tensiunea în fir, în momentul în care firul trece prin poziţia orizontală. (T1 = ?) ( Se consideră g = 10 m / s2)
a) T1 = 5 N; b) T1 = 10 N; c) T1 = 15 N; d) T1 = 20 N.
d).
17. Un corp cu masa m = 2 kg prins de un fir inextensibil, de lungime l = 1,8 m, descrie o mişcare circulară uniformă într-un plan vertical, cu viteza v = 6 m / s. Să se determine tensiunea în fir în momentele în care firul face un unghi θ = 30º cu diametrul orizontal, deasupra diametrului orizontal. (T2 = ?) ( Se consideră g = 10 m / s2)
a) T2 = 5 N; b) ; T2 = 10 N; c) T2 = 15 N; d) T2 = 20 N.
b).
18.. Cu ce viteză minimă trebuie să se rotească uniform în plan vertical un corp cu masa m = 2 kg prins de un fir inextensibil, de lungime l = 1,8 m, pentru ca firul să se rupă, ştiind că tensiunea de rupere a firului este Tr = 40 N ? ( Se consideră g = 10 m / s2).
a) vm = 4 m / s; b) vm = 5 m / s; c) vm = 6 m / s; d) vm = 7 m / s.
c).
19. De un fir inextensibil, cu lungimea l = 0,8 m, este atârnat un corp de masa m = 1 kg. Corpului i se imprimă o mişcare circulară uniformă într-un plan orizontal astfel încât firul să facă cu direcţia verticală un unghi θ = 60º (pendul conic). Care este viteza unghiulară a corpului?
a) ω = 1 rad / s; b) ω = 5 rad / s; c) ω = 10 rad / s; d) ω = 15 rad / s.
b).
20. De un fir inextensibil, cu lungimea l = 0,8 m, este atârnat un corp de masa m = 1 kg. Corpului i se imprimă o mişcare circulară uniformă într-un plan orizontal astfel încât firul să facă cu direcţia verticală un unghi θ = 60º (pendul conic). Să se determine viteza tangenţială a corpului?
a) v = 3 m / s; b) v = 3,5 m / s; c) v = 5 m / s; d) 
.
d).
Test 6 – Clasa IX. Interacţiuni prin câmpuri fizice
1. Cunoscându-se constanta atracţiei universale k = 6,67·10-11 Nm2/kg2, raza Pământului de 6400 km şi acceleraţia gravitaţională terestră de 9,81 m/s2, masa Pământului este de :
a) 6·1021 kg ; b) 6·1024 kg ; c)6·1027 kg ; d) 6·1030 kg
b).
2. Cunoscându-se constanta atracţiei universale k = 6,67·10-11 Nm2/kg2, raza Pământului de 6400 km şi acceleraţia gravitaţională terestră de 9,81 m/s2, densitatea medie a Pământului este de :
a) 5,5 ·103 kg/m3 ; b) 6,5 ·103 kg/m3 ; c) 7,5 ·103 kg/m3 ; d) 8,5 ·103 kg/m3 .
a).
3. Cunoscându-se constanta atracţiei universale k = 6,67·10-11 Nm2/kg2, raza Pământului de 6400 km şi acceleraţia gravitaţională terestră de 9,81 m/s2, presiunea în centrul Pământului este de :|
a) 1,65·1011 Pa ; b) 3,3·1012 Pa ; c) 1,65·1012 Pa ; d) 3,3·1013 Pa ;
a).
4. Cu cât scade procentual greutatea unui corp pe Everest, ( h = 8882 m), faţă de nivelul mării, (RP = 6400 km) ?
a) 0,14 % ; b) 0,28 % ; c) 1,4 % ; d) 2,8 % .
b).
5. Care este raza orbitei planetei Pluton dacă perioada sa de rotaţie în jurul Soarelui este de 7,82··109 s şi raza orbitei terestre este de 1,5·108 km ?
a) 5,9·1011 km ; b) 5,9·1010 km ; c) 5,9·109 km ; d) 5,9·108 km .
c).
6. La ce altitudine intensitatea câmpului gravitaţional terestru scade la jumătate din valoarea ei la suprafaţa Pământului ? (RP este raza Pământului )
a) 0,21 RP ; b) 0,41 RP ; c) 0,5 RP ; d) 0,73 RP .
b).
7. Care este, procentual, potenţialul câmpului gravitaţional al punctului în care intensitatea câmpului gravitaţional terestru scade la jumătate din valoarea ei la suprafaţa Pământului, faţă de valoarea acestuia la suprafaţa Pământului ?
a) 25 % ; b) 35 % ; c)45 % ; d) 65 % .
b).
8. Care este prima viteză cosmică a Pământului
a) 7,2 km / s ; b) 7,9 km / s ; c) 8,6 km / s ; d) 11,2 km / s .
b).
9. Care este prima viteză cosmică a Lunii ? (RL = 1740 km şi gL = 1,6 m/s2)
a) 1,23 km / s ; b) 1,76 km / s ; c) 2,13 km / s ; d) 2,64 km / s.
b).
10. Când un corp de masă m este deplasat de la Polul Nord spre ecuator, ce se întâmplă cu greutatea sa ?
a) creşte ; b) rămâne constantă ; c) scade ; d) creşte şi apoi scade .
c).
12. Acceleraţia gravitaţională la suprafaţa unei planete este de 3 ori mai mare decât cea terestră, iar diametrul ei este de dublul celui terestru. De câte ori este mai mare densitatea acestei planete decât cea terestră ?
a) 0,75 ori ; b) 1,25 ori ; c) 1,5 ori ; d) 2,5 ori .
c).
13. La o altitudine egală cu raza Pământului un corp cu masa de 1 kg cântăreşte :
a) 10 N ; b) 5 N ; c) 2,5 N ; d) 1,25 N .
c).
14. Dacă masa unei planete este de 9 ori mai mică decât cea a Pământului şi diametrul de 3 ori mai mi decât cel terestru, greutatea unui cosmonaut de 80 kg este pe planetă de :
a) 400 N ; b) 800 N ; c) 1200 N d) 1600 N .
b).
15. Se cunosc R, raza Pământului, g acceleraţia gravitaţională şi k constanta atracţiei universale. Densitatea medie a Pământului este :
a) 3g/(4πkR) ; b) 3g/(4kR)I ; c) 3k/(4πRg) ; d) 3g/(4πk)
a)
16. Două corpuri cereşti de densităţi medii egale se mişcă pe traiectorii circulare în jurul unui centru comun. Dacă razele traiectoriilor fac raportul R1 / R2 = a , ce valoare are raportul acceleraţiilor gravitaţionale la suprafaţa planetelor g2 / g1 ?
a) a ; b) a1/2 ; c) a1/3 ; d) a3/2 .
c).
17. Care este unitatea de măsură a forţei dacă se consideră principiul fundamental al dinamicii şi legea atracţiei universale în care se elimină constanta atracţiei universale?
a) Ns ; b) m2 / s2 ; c) m3 / s2 ; d) m / s3 .
d).
18. Masa Lunii este de 81 ori mai mică decât masa Pământului iar diametrul ei este3/18 din diametrul terestru. Dacă acceleraţia la suprafaţa terestră este de 9, m/s2, acceleraţia selenară este de :
a) 1,57 m/s2 ; b) 1,6 m/s2 ; c) 1,63 m/s2 ; d) 1,67 m/s2.
c).
19. Un satelit descrie o traiectorie circulară în jurul Pământului, la o altitudine de15 RP. Dacă RP = 6400 km şi g = 9,8 m/s2, viteza satelitului este de :
a) 1 km / s ; b) 1,4 km / s ; c) 1,7 km / s ; d) 2 km / s .
d).
20. Un satelit descrie o traiectorie circulară în jurul Pământului, la o altitudine de15 RP. Dacă RP = 6400 km şi g = 9,8 m/s2, perioada de rotaţie a satelitului este de :
a) 111.3 h ; b) 118,6 h ; c) 122.3 h ; d) 127,6 h .
d).
Test 7 – Clasa IX. Teoreme de variaţie şi legi de conservare
1. Unitatea de măsură derivată a Sistemului Internaţional pentru energie este Joule şi corespunde următoarei expresii în unităţi fundamentale:
a) kg m2 / s2 ; b)kg m / s2 ; c) kg m2 / s2 ; d) kg m2 / s .
a).
2. Un corp de masă m = 20 kg, aflat iniţial în repaus pe o suprafaţă orizontală, este tras de o forţă orizontală F = 80 N un timp de t = 10 s. Coeficientul de frecare dintre corp şi suprafaţa orizontală fiind μ = 0,2, să se determine distanţa parcursă de corp în acest interval de timp. (g = 10 m / s2).
a) d = 25 m; b) d = 50 m; c) d = 75 m; d) d = 100 m.
d).
3. Un corp de masă m = 20 kg, aflat iniţial în repaus pe o suprafaţă orizontală, este tras de o forţă orizontală F = 80 N un timp de t = 10 s. Coeficientul de frecare dintre corp şi suprafaţa orizontală fiind μ = 0,2, să se determine lucrul mecanic efectuat de forţa F în acest interval de timp. (g = 10 m / s2).
a) L = 1 kJ; b) L = 2 kJ; c) L = 4 kJ; d) L = 8 kJ.
d).
4. Un corp de masă m = 20 kg, aflat iniţial în repaus pe o suprafaţă orizontală, este tras de o forţă orizontală F = 80 N un timp de t = 10 s. Coeficientul de frecare dintre corp şi suprafaţa orizontală fiind μ = 0,2, să se determine lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare în acest interval de timp. (g = 10 m / s2).
a) Lr = -1 kJ; b) Lr = -2 kJ; c) Lr = 2 kJ; d) Lr = -4 kJ.
b).
5. Un corp de masă m = 20 kg, aflat iniţial în repaus pe o suprafaţă orizontală, este tras de o forţă orizontală F = 80 N un timp de t = 10 s. Coeficientul de frecare dintre corp şi suprafaţa orizontală fiind μ = 0,2, să se determine puterea medie dezvoltată de forţa F în acest interval de timp. (g = 10 m / s2).
a) Pm = 100 W; b) Pm = 200 W; c) Pm = 500 W; d) Pm = 800 W.
d).
6. Un corp de masă m = 20 kg, aflat iniţial în repaus pe o suprafaţă orizontală, este tras de o forţă orizontală F = 80 N un timp de t = 10 s. Coeficientul de frecare dintre corp şi suprafaţa orizontală fiind μ = 0,2, să se determine puterea maximă dezvoltată de forţa F în acest interval de timp. (g = 10 m / s2).
a) PM = 400 W; b) PM = 800 W; c) PM = 1200 W; d) PM = 1600 W.
d).
7. Un corp de masă m = 20 kg, aflat iniţial în repaus pe o suprafaţă orizontală, este tras de o forţă orizontală F = 80 N un timp de t = 10 s. Coeficientul de frecare dintre corp şi suprafaţa orizontală fiind μ = 0,2, să se determine variaţia energiei cinetice a corpului în acest interval de timp. (g = 10 m / s2).
a) ΔEc = 2 kJ; b) ΔEc = 3 kJ; c) ΔEc = 4 kJ; d) Ec = 6 kJ.
d).
8. Un corp de masă m = 20 kg, aflat iniţial în repaus pe o suprafaţă orizontală, este tras de o forţă orizontală F = 80 N un timp de t = 10 s. Coeficientul de frecare dintre corp şi suprafaţa orizontală fiind μ = 0,2, să se determine după cât timp de la începutul mişcării puterea dezvoltată de forţa F devine P1 = 320 W. (g = 10 m / s2).
a) t1 = 1 s; b) t1 = 2 s; c) t1 = 3 s; d) t1 = 4 s.
b).
9. Un corp cu masa m = 20 kg, aflat iniţial în repaus, este tras pe o suprafaţă orizontală de forţa F = 141 N, ce face un unghi θ = 45˚, cu direcţia orizontală. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp şi suprafaţa orizontală este μ = 0,4, iar g = 10 m / s2. Să se determine lucrul mecanic efectuat de forţa F în acest interval de timp.
a) L = 10 kJ; b) L = 15 kJ; c) L = 20 kJ; d) L = 25 kJ.
b).
10. Un corp cu masa m = 20 kg, aflat iniţial în repaus, este tras pe o suprafaţă orizontală de forţa F = 141 N, ce face un unghi θ = 45˚, cu direcţia orizontală. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp şi suprafaţa orizontală este μ = 0,4, iar g = 10 m / s2. Să se determine lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare în acest interval de timp.
a) Lr = -2 kJ; b) Lr = -4 kJ; c) Lr = -6 kJ; d) Lr = -8 kJ.
c).
11. Un corp cu masa m = 20 kg, aflat iniţial în repaus, este tras pe o suprafaţă orizontală de forţa F = 141 N, ce face un unghi θ = 45˚, cu direcţia orizontală. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp şi suprafaţa orizontală este μ = 0,4, iar g = 10 m / s2. Să se determine puterea medie dezvoltată de forţa F în acest interval de timp.
a) Pm = 1,5 kW; b) Pm = 2 kW; c) Pm = 4 kW; d) Pm = 10 kW.
a).
12. Un corp cu masa m = 20 kg, aflat iniţial în repaus, este tras pe o suprafaţă orizontală de forţa F = 141 N, ce face un unghi θ = 45˚, cu direcţia orizontală. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp şi suprafaţa orizontală este μ = 0,4, iar g = 10 m / s2. Să se determine puterea maximă dezvoltată de forţa F în acest interval de timp.
a) PM = 3 kW; b) PM = 4 kW; c) PM = 6 kW; d) PM = 10 kW.
a).
13. Un corp cu masa m = 20 kg, aflat iniţial în repaus, este tras pe o suprafaţă orizontală de forţa F = 141 N, ce face un unghi θ = 45˚, cu direcţia orizontală. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp şi suprafaţa orizontală este μ = 0,4, iar g = 10 m / s2. Să se determine variaţia energiei cinetice a corpului în acest interval de timp.
a) ΔEc = 9 kJ; b) ΔEc = 10 kJ; c) ΔEc = 16 kJ; d) Ec = 20 kJ.
a).
14. Un corp cu masa m = 20 kg, aflat iniţial în repaus, este tras pe o suprafaţă orizontală de forţa F = 141 N, ce face un unghi θ = 45˚, cu direcţia orizontală. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp şi suprafaţa orizontală este μ = 0,4, iar g = 10 m / s2. Să se determine după cât timp de la pornirea corpului, puterea dezvoltată de forţa F este P1 = 3 kW.
a) t1 = 2 s; b) t1 = 2,5 s; c) t1 = 5 s; d) t1= 10 s.
d).
15. Un corp cu masa m = 20 kg, aflat iniţial în repaus, este tras pe o suprafaţă orizontală de forţa F = 141 N, ce face un unghi θ = 45˚, cu direcţia orizontală. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp şi suprafaţa orizontală este μ = 0,4, iar g = 10 m / s2. Să se determine lucrul mecanic efectuat de forţa de greutate în intervalul de timp t = 10 s.
a) Lg = 0 kJ; b) Lg = 5 kJ; c) Lg = 10 kJ; d) Lg = 20 kJ.
a).
16. Un corp cade liber de la înălţimea h = 60 m deasupra solului. La ce înălţime energia sa cinetică va fi de două ori mai mare decât energia potenţială? (g = 10 m / s2).
a) h1 = 10 m; b) h1 = 20 m; c) h1 = 30 m; d) h1 = 40 m.
b).
17. Un corp cade liber de la înălţimea h = 60 m deasupra solului. Ce viteză are corpul când energia sa potenţială este de două ori mai mare decât energia cinetică? (g = 10 m / s2).
a) v = 10 m / s; b) v = 20 m / s; c) v = 28,2 m / s; d) v = 30 m / s.
b).
18. Un corp cade liber de la înălţimea h = 100 m deasupra solului. După cât timp de la începerea căderii energia cinetică este de patru ori mai mare decât energia potenţială? (g = 10 m / s2).
a) t1 = 1 s; b) t1 = 2 s; c) t1 = 3 s; d) t1 = 4 s.
d).
19. La ce înălţime energia cinetică este de patru ori cât energia potenţială dacă un corp este aruncat vertical în jos cu viteza v0 = 40 m / s de la înălţimea h = 100 m? (g = 10 m / s2).
a) h2 = 16 m; b) h2 = 20 m; c) h2 = 28 m; d) h2 = 36 m.
d).
20. Cât este lucrul mecanic necesar pentru ridicarea uniformă a unui corp de masă m = 5 kg la o înălţime de h = 60 m? Se consideră g = 10 m / s2.
a) L = 400 J; b) L = 500 J; c) L = 800 J; d) L = 1000 J.
d).
Test 8 – Clasa IX. Dinamica şi statica
1. Presupunem că de la suprafaţa solului se lansează mai multe proiectile cu viteze si sub unghiuri diferite.
Care dintre ele va rămâne mai mult timp în aer?
a)Cel care are bătaia, (xmax), mai lungă;
b)Cel care ajunge la înălţimea cea mai mare;
c)Cel cu viteza iniţială cea mai mare;
d)Cel cu unghiul de lansare cel mai mare.
b)
2.Care din următoarele mărimi nu afectează bătaia, (xmax), unui proiectil lansat oblic faţă de orizontală?
a)Viteza iniţială, vo.; b)Unghiul de lansare, αo. c)Înălţimea iniţială, yo.; d)Poziţia iniţială pe axa OX, xo.
d).
3.Care din următoarele mărimi fizice se anulează în punctul de înălţime maximă al unui proiectil lansat oblic faţă de orizontală?
a) Componenta vxa vitezei.; b) Componenta vy a vitezei.; c) Coordonata x.; d) Coordonata y.
b).
4.Care dintre următoarele mărimi fizice se anulează in punctul de bătaie, (xmax), al unui proiectil lansat oblic faţă de orizontală?
a) Componenta vxa vitezei.; b) Componenta vy a vitezei.; c) Coordonata x.; d) Coordonata y.
d).
5.Cu sensul pozitiv al axei OY considerat în sus, cât este acceleraţia unui proiectil în punctul de înălţime maximă?
a)9,8 m/s2; b)- 9,8 m/s2; c)0 m/s2; d) nu se poate preciza fiind limita între doua mişcări.
b).
6.De la o înălţime, h,faţă de solse aruncă , pe oblică, un proiectil cu viteza iniţială vo,capabil să mai urce o înălţime h. Viteza proiectilului la sol este:
a)vo.; b) între voşi 2vo.; c)2vo.; d) mai mare decât 2 vo.
b).
7.O piatră este lansată de la sol astfel încât componentele orizontală şi verticală ale vitezei iniţiale sunt 20 m/s şi, respectiv, 15 m/s. Se neglijează frecarea cu aerul şi acceleraţia gravitaţională se aproximează cu 10 m/s2.Când piatra atinge înălţimea maximă, viteza ei este:
a) 5m / s.; b) 10m / s.; c)15m / s. ; d) 20m / s.
d).
8.O piatră este lansată de la sol astfel încât componentele orizontală si verticală ale vitezei iniţiale sunt 20 m/s şi , respectiv, 15 m/s. Se neglijează frecarea cu aerul si acceleraţia gravitaţională se aproximează cu 10 m/s2. Timpul de urcare al pietrei este:
a) 0.5s.; b) 1.0s.; c)1.5s. ; d) 2.0 s.
c).
9.O piatră este lansată de la sol astfel încât componentele orizontală si verticală ale vitezei iniţiale sunt 20 m/s şi , respectiv, 15 m/s. Se neglijează frecarea cu aerul şi acceleraţia gravitaţională se aproximează cu 10 m/s2. Înălţimea maximă atinsă de piatră este:
a) 11,25m.; b) 20m.; c) 22.5m. ; d) 25m.
a).
10.O piatră este lansată de la sol astfel încât componentele orizontală si verticală ale vitezei iniţiale sunt 20 m/s şi , respectiv, 15 m/s. Se neglijează frecarea cu aerul si acceleraţia gravitaţională se aproximează cu 10 m/s2. Distanţa maximă parcursă pe orizontală, bătaia, este:
a) 15m.; b) 30m.; c) 45m. ; d) 60m.
d).
11. De la o înălţime mare cade o piatră. Frecarea cu aerul se neglijează şi g = 10 m/s2.Pe durata primei secunde de cădere, piatra cade o distanţă de:
a)5m; b)7,5m; c)10m; d) 15m
a).
12. De la o înălţime mare cade o piatră. Frecarea cu aerul se neglijează şi g = 10 m/s2. Pe durata celei de-a cincea secunde de cădere viteza pietrei variază cu:
a) 5 m/s; b) 7,5 m/s; c) 10 m/s; d) 15 m/s
c).
13. De la o înălţime mare cade o piatră. Frecarea cu aerul se neglijează şi g = 10 m/s2. Pe durata celei de-a doua secunde de cădere viteza medie a pietrei este:
a) 5m/s; b) 10m/s; c) 15m/s; d) 20m/s
c).
14. De la o înălţime mare cade o piatră. Frecarea cu aerul se neglijează şi g = 10 m/s2. Ce viteză are piatra după ce cade 20 m ?
a) 10m/s; b) 15m/s; c) 20m/s; d) 30m/s
c).
15. De la marginea acoperişului unei clădiri înalte este aruncată vertical în sus o piatră cu viteza de 20 m/s. Frecarea cu aerul se neglijează şi g = 10 m/s2.Cum este variaţia vitezei în secunda a doua de zbor faţă de cea din secunda a treia?
a) mai mare ; b) egală; c) mai mică; d) nedeterminată
b).
16. De la marginea acoperişului unei clădiri înalte este aruncată vertical în sus o piatră cu viteza de 20 m/s. Frecarea cu aerul se neglijează şi g = 10 m/s2.Distanţa parcursă în prima secundă , faţă de cea parcursă în secunda a doua este:
a) mai mare; b) egală; c) mai mică; d) nedeterminată
a).
17. De la marginea acoperişului unei clădiri înalte este aruncată vertical în sus o piatră cu viteza de 20 m/s. Frecarea cu aerul se neglijează şi g = 10 m/s2.In momentul atingerii înălţimii maxime acceleraţia pietrei este:
a) 10 m/s2 în sus; b) 0 m/s2; c) 10 m/s2 în jos; d) altă valoare
c).
18. De la marginea acoperişului unei clădiri înalte este aruncată vertical în sus o piatră cu viteza de 20 m/s. Frecarea cu aerul se neglijează şi g = 10 m/s2.Dacă clădirea are 60 m înălţimedupă cât timp şi cu ce viteză ajunge piatra la sol?
a) 4s ; 20 m/s; b) 5s ; 40 m/s; c) 6s; 40 m/s; d) 8s; 60m/s
c).
19. O minge A este aruncată vertical în sus în acelaşi moment cu o altă minge B şi cu o viteză egală cu jumătate din cea a mingii B. De câte ori este mai mare înălţimea maximă a mingii B decât cea a mingii A ?
a) 2 ori; b) 4ori; c) 6ori; d) 8ori.
b).
20. Câte întâlniri pot avea două corpuri care se mişcă în câmp gravitaţional, frecarea cu aerul neglijându-se ?
a) una sau două; b) niciuna sau două; c) niciuna sau una; d) niciuna, una sau două.
c).
Proiect multilateral Comenius
LRS PONTS
