VOX INVENTICA
FIZICA2
Conţinut
*Termodinamică
*Electricitate şi magnetism
*Teste la termodinamică, electricitate şi magnetism
Teste la termodinamică, electricitate şi magnetism
Test 1 – Clasa X. Elemente de termodinamca si fizica moleculara
1. In condiţii normale de presiune şi temperatură un amestec conţine 8 g de metan, 5,5 g de bioxid de carbon şi 4 g de heliu . Volumul amestecului este de :
a) 36,43 g ; b) 47,61 g ; c) 58,63 g ; d) 64,15 g .
a).
2. Un vas de volum 76 l conţine un gaz la temperatura de 27°C şi la presiune normală, cântărind 7,082 kg. Vasul este vidat la temperatură constantă şi presiunea scade cu 600 torr cântărind în final 7 kg. Densitatea gazului în condiţii normale este de :
a)1 kg / m3 ; b) 1,3 kg / m3 ; c) 1,5 kg / m3 ; d) 1,8 kg / m3 ;
c).
3. O sferă de cupru (αCu = 17·K-1, cCu = 390 J/kgK, ρ =8,79 g/cm3)este încălzită de la 0˚C până îşi măreşte volumul cu10,3 cm3. Căldura absorbită de sferă este :
a) 692 kJ ; b) 734 kJ ; c) 862 kJ ; d) 947 kJ .
a).
4. Ecuaţia TVγ-1 corespunde transformării :
a) izocoră ; b) politropă ; c) adiabatică, ; d) izotermă .
c).
5. In expresia Q = νCΔ mărimea C este :
a) capacitate calorică ; b) căldură molară ; c) căldură specifică ; d) căldură schimbată .
b).
6. Intr-un vas se află 2 mol de heliu , 16 g de oxigen şi 12, 05·1023 molecule de hidrogen. Cantitatea de substanţă din vas este de:
a) 2 mol ;b) 3,5 mol ;c) 4,5 mol ;d) 5,5 mol .
c).
7. Intr-un vas se află 2 mol de gaz la presiunea de 80 kPa şi temperatura de 47˚C. Volumul vasului este de :
a) 33,34 l ;b) 66,48 l ; c) 98,24 l ; d) 112,24 l.
b).
8. Expresia Tp(1-n)/n= const. reprezintă o transformare izocoră dacă :
a) n →0 ; b) n → ∞ ; c) n = 1 ; d) n = 2 ;
b).
9. Vase conţin gaze diferite, la aceeaşi temperatură şi presiune. Dacă densitatea gazului din primul vas este de k ori mai mare decât cea din vasul 2 , atunci raportul maselor molare este :
a) k2 ; b) k ; c) 1/k ; d) 1/k2 .
a).
10. Intr-o cameră de volum 50 m3 presiunea aerului se modifică de la 98,3 kPa la 100,3 kPa la temperatură constantă. Variaţia energiei interne a gazului(CV = 5R /2) este de :
a) 0,1 MJ ; b) 0,2 MJ ; c) 0,25 MJ ; d) 0,3 MJ .
c).
11. Intr-o incintă se află hidrogen molecular la o temperatură la care gradul de disociere este f. Dacă presiunea înainte de disociere , (T = ct.), era po, presiunea este:
a) (1 - f)po ; b) (1 + f)po ; c) fpo ; d) po ;
b).
12. Câtă căldură trebuie furnizată unui gaz ideal monoatomic pentru ca, prin încălzire izobară , acesta să efectueze un lucru mecanic de 2,8 J ?
a) 2, 8 J ; b) 5,6 J ; c) 7 J ; d) 8,9 J .
c).
13. Un termometru greşit etalonat indică 0˚ la temperatura de -3˚C şi 108˚ la temperatura de 100˚C. Când termometrul indică 40˚ temperatura reală este de :
a) 36,5 ˚C ; b) 38,7 ˚C ; c) 40,3 ˚C ; d) 41,5 ˚C .
b).
14. Principiul tranzitivităţii echilibrului termic introduce o mărime de stare numită :
a) energie internă ; b) temperatură absolută ; c) temperatura empirică ; d) temperatura relativă .
c).
15. Dacă se calculează căldurile molare ale unui gaz ce suferă transformările izotermă şi adiabatică, se obţine :
a) zero pentru ambele transformări ; b) infinit la izotermă şi zero la adiabatică ;
c) infinit în ambele transformări ; d) zero în izotermă şi infinit la adiabatică .
b).
16. Bruma se formează prin :
a) condensare ; b) vaporizare ; c) sublimare ; d) desublimare .
d).
17. Modelul gazului ideal aproximează gazul real pentru :
a) presiune şi temperatură ridicate; b) presiune şi temperatură scăzute; c) presiune mare şi temperatură scăzută ; d) presiune mică şi temperatură ridicată .
d).
18. Patru corpuri (sferă, cub, cilindru, con) realizate din acelaşi material se află la 0˚C. La aceeaşi creştere de temperatură, variaţia de volum mai mare o are :
a) sfera ; b) cubul ; c) cilindrul ; d) nici o variantă nu este corectă .
d).
19. Un sistem termodinamic este închis dacă :
a) nu schimbă energie cu exteriorul ; b) schimbă cu exteriorul masă şi energie ; c) schimbă cu exteriorul numai energie ; d) este izolat de exterior .
c).
20. Intr-o transformare ce verifică relaţia p = 2V între stările 1 şi 2 există relaţia V2/V1=3. Raportul T2 / T1 are valoarea :
a) 3 ; b) 6 ; c) 9 ; d) 12
a)
Test 2 – Clasa X. Elemente de termodinamca si fizica moleculara
1. In procesul 1→2 (p1=po, V1 = nVo , p2 = npo , V2 = Vo , unde po = 100 kPa şi Vo=10 l şi n = 4) căldura schimbată de gaz cu exteriorul este de :
a) - 10 kJ ; b) – 7,5 kJ ; c) – 3 kJ ; d) 3 kJ .
b).
2. Aerul închis într-un cilindru cu piston mobil, fără frecări, îşi măreşte temperatura cu 10%. Inălţimea pistonului variază cu :
a) 8,9 % ; b) 9,1 % ; c) 10 % ; d) 11 % .
c).
3. Intr-un vas cu volumul de 10 l se află 11,1 g de gaz ideal la presiunea de 300 kPa. Viteza termică a moleculelor de gaz este de :
a) 500 m/s ; b) 700 m/s ; c) 900 m/s ; d) 1,1 km/s .
c).
4. Un vas conţine un amestec de două gaze ideale. Dacă raportul vitezelor lor termice este 3 atunci raportul maselor lor molare este :
a) 9 ; b) 3 ; c) 1/3 ; d) 1 / 9 .
d).
5. Volumul obţinut la presiunea normală şi la temperatura de 100˚C prin evaporarea a 2 kg de apă este :
a) 1,3 m3 ; b) 2,5 m3 ; c) 3,4 m3 ; d) 4,3 m3 .
c).
6. In condiţii normale, aerul atmosferic are densitatea de 1,3 kg/m3. Diferenţa presiunilor între vârful şi baza unui turn este de :
a) 250 Pa ; b) 530 Pa ; c) 1,16 kPa ; d) 2,32 kPa .
c).
7. Un vas deschis conţine 0,6 kg de aer la temperatura de 27˚C şi presiune normală. In urma încălziri cu 20˚C, masa aerului care iese din vas este :
a) 10 g ; b) 20 g ; c) 40 g ; d) 80 g .
c).
8. Două vase conţin gaze ideale cu parametrii de stare (p, V ,T) şi (0,6p,0,5V,αT)dacă numărul pe molecule din cele două vase este egal, valoarea lui α este :
a) 0,2 ; b) 0,3 ; c) 0,5 ; d) 0,6 .
b).
9. Dacă un gaz se află în condiţii normale, latura cubului aferent fiecărei molecule este de :
a) 11,1 Ẵ ; b) 22,3 Ẵ ; c) 33,4 Ẵ ; d) 44,1 Ẵ .
c).
10. Prin încălzirea izobară la presiunea de 200 kPa volumul unui gaz a cresut de 10 ori. Lucrul mecanic efectuat de gaz este :
a) 1 kJ ; b)2 kJ ; c)2,5 kJ ; d)4 kJ .
b).
11.O transformare izobară se poate exprima prin relaţia pVn = const. dacă :
a) n = -1 ; b) n = 1 ; c) n = 0 ; d) n = γ .
c).
12. Folosind densitatea ρ a gazului, formula fundamentală a teoriei cinetico-moleculare devine :
a) p = ρv2 / 3 ; b) p = ρnv2 / 3 ; c) p = ρv / 3 ; d) p = ρnv / 3 .
a).
13. Intr-un corp de pompă se află oxigen la temperatura de 320 K. Dacă volumul iniţial se reduce la jumătate, care este viteza pătratică medie în starea finală ?
a) 127 m/s ; b) 276 m/s ; c) 353 m/s ; d) 427 m/s .
c).
14. Intr-o butelie cu volumul de 8 l se află oxigen la temperatura de 307 K şi presiunea de 2 MJ. Numărul de moli care trebuie scoşi pentru ca presiunea să se reducă la 200 kJ este :
a) 5,6 mol ; b) 18,4 moli ; c) 0,23 kmoli ; d) 1,2 kmoli .
a).
15. In apă la adâncimea de 1 m s-a format o bulă de aer. Adâncimea la care volumul acesteia se reduce de 3 ori este de :
a) 10 m ; b) 34 m ; c) 78 m ; d) 94 m .
c).
16. Forţa care apare într-o bară care se dilată prin încălzire este :
a) F = EloΔT ; B0 F = Sel ; c) F = SEαΔT ; d) F = SloEα .
c).
17. Temperatura, care corespunde unei viteze termice a moleculelor de aer egală cu viteza unei supersonic de 700 m/s, este :
a) 300 K ;b) 570 m/s ; c) 780 m/s ; d) 980 m/s .
c).
18. Căldura molară izocoră a unui gaz ideal, care destinzându-se adiabatic îşi creşte volumul de 100 de ori şi îşi micşorează temperatura de 10 ori, este :
a) R ; b) 2 R ; c) 3 R ; d) 3,5 R .
b).
19. Relaţia pnV = const. descrie un proces izocor dacă :
a) n = -1 ; b) n = 1 ; c) n = 0 ; d) n = γ.
c).
20. Viteza unui gaz ideal monoatomic variază cu presiunea după relaţia :
a) vT ~ p ; b) vT ~ p1/2 ; c) vT ~ p1/3 ; d) vT ~ p1/5
d).
Test 3 – Clasa X. Elemente de termodinamca si fizica moleculara
1. Un cilindru orizontal este împărţit în 3 compartimente cu 2 pistoane subţiri. În primul compartiment de volum V se găseşte azot. În al doilea compartiment de volum 2V se află hidrogen. Al treilea compartiment cu volumul V conţine se heliu. Presiunile şi temperaturile sunt aceleaşi. Care vor fi volumele finale ale compartimentelor dacă H2 difuzează în ambele părţi, iar He numai în compartimentul cu H2.
a) 2V, V, V; b) V, V, 2V; c) V, 2V, V; d) 1,5V, V 1,5V
a).
2. Câtă benzină consumă un avion al cărui motor are puterea de 394 kW şi randamentul de 35%, pentru un zbor de 700 km, parcurşi cu viteza medie de 50 m/s? (puterea calorica a benzinei este de 4,598.107 J/kg).
a) 240 kg; b) 440 kg; c) 320 kg; d) 125 kg
b).
3. Cu ce viteză medie va parcurge un tren spaţiul de 41,8 km ştiind că puterea locomotivei este de 3.105 W? Locomotiva consumă 625 kg cărbuni cu puterea calorică de 1,672.107 J/kg, randamentul în cilindru este de 20%, iar din căldura dată de combustibil, numai 60% este absorbită de aburi.
a) 12 m/s; b) 10 m/s; c) 15 m/s; d) 16 m/s
b).
4. Un frigider are puterea de răcire 61,625 W. Lucrând reversibil într-o cameră cu temperatura de 308K, el asigură în interior o temperatură de 280K. În cât timp se pot răci 2 kg apă pusă în două sticle, având fiecare 1 kg şi aflate la temperatura camerei, până la temperatura din frigider? Se cunosc: capa = 4185 J/kg.K, csticla = 752,4 J/kgK.
a) 44 s; b) 448 s; c) 440 s; d) 844 s
b).
5. Puterea utilă dezvoltată de o maşină cu aburi este de 135 kW. Ştiind că pierderile prin frecare sunt mici şi randamentul mecanic este de 90%, să se calculeze lungimea cursei pistonului, dacă diametrul său este de 30 cm, iar presiunea medie a vaporilor de apă este de 8,5.105 N/m2. Pistonul execută 150 de curse pe minut.
a) 0,5 m; b) 0,75 m; c) 1 m; d) 1,5 m
c
6 Fizicianul Daniel Gabriel Fahrenheit (1686-1736), care a conceput în anul 1714 scara termometrică care îi poartă numele (la care punctul de fierbere al apei este la 212 grade), a fost de origine
a) germană; b) franceză; c) olandeză; d) austriacă
b).
7 Trecerea unui corp din starea solidă în starea gazoasă poartă numele de:
a) vaporizare; b) topire; c) lichefiere; d) sublimare
d).
8 Fenomenul fizic prin care volumul unui gaz se măreşte simultan cu scăderea presiunii, poartă numele de
a) detentă; b) decomprimare; c) destindere; d) detonaţie
a).
9 Inginerul James Watt (1736-1819) care în anul 1782 a inventat maşina cu abur cu piston dublu efect, ce a marcat începutul revoluţiei industriale, a fost de naţionalitate:
a) scoţiană; b) engleză; c) americană; d) irlandeză
a).
10. Barometrul cu mercur a fost inventat de matematicianul şi fizicianul italian (1608-1647), unul dintre elevii lui Galileo Galilei,
a) Evangelista Torricelli; b) Luigi Galvani; c) Alessandro Volta; d) Gerolamo Cardano
a).
11. Scara termometrică Kelvin, numită astfel după numele inventatorului ei, lordul William Thomson Kelvin (1824-1907), porneşte de la “zero grade Kelvin”, temperatură la care se consideră că încetează orice mişcare la nivel molecular, numită în ştiinţă“zero absolut”, şi al cărei corespondent în grade Celsius este de
a) minus 73,16 grade ; b) minus 173,16 grade ; c) minus 273,16 grade ; d) minus 373,16 grade
c).
12. Fizicianul Daniel Gabriel Fahrenheit (1686-1736), care a conceput în anul 1714 scara termometrică care îi poartă numele (la care punctul de fierbere al apei este la 212 grade), a fost de origine
a) germană; b) franceză; c) olandeză; d) austriacă
b).
13. De câte ori trebuie micşorat izoterm volumul pentru ca vaporii să devină saturanţi?
a) 1,6; b) 1,3; c) 1,4; d) 1,8
c).
14. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă:
a) Pentru temperaturi ridicate şi presiuni joase gazul real se comportă ca un gaz perfect;
b) Pentru temperaturi ridicate şi presiuni joase izotermele sunt descrise de relaţia pV = ct ( hiperbole );
c) La o temperatură dată, energia internă a gazului real este mai mare decât energia internă a gazului ideal.
d) În comprimarea izotermă a gazului real, energia internă se micşorează continuu, ceea ce corespunde eliberării de căldură în mediul exterior.
c).
15. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă:
a) Căldura latentă de lichefiereeste o măsură a energiei de legătură a moleculelor în lichid.
b) La aceeaşi temperatură şi presiune nu pot să existe simultan două stări de agregare ale aceleiaşi substanţe.
c)Vaporiidintr-un amestec de lichid şi vapori, se numesc saturanţi.
d) Presiunea pvs, la care se găsesc vaporii saturanţi se numeşte presiunea vaporilor saturanţi.
b).
16. Stabiliţi care din următoarele caracteristici ale vaporizării în vid este falsă:
a) vaporizarea în vid este instantanee;
b) se face până când presiunea vaporilor obţinuţi atinge o valoare maximă pm;
c) vaporii corespunzători presiunii maxime se numesc saturanţi;
d) presiunea vaporilor saturanţinu depinde de temperatură
d).
17. Presiunea vaporilor saturanţi verifică anumite legi. Care din ele este falsă:
a) nu depinde de masa lichidului;
b) nu depinde de masa vaporilor în contact;
c) nu depinde de temperatură;
d) depinde de natura lichidului.
c).
18. Stabiliţi care din următoarele caracteristici ale vaporizării în atmosferă gazoasă este falsă:
a) vaporizarea în atmosferă gazoasă este lentă;
b) presiunea maximă a vaporilor saturanţi ai unei substanţe într-o atmosferă gazoasă este aceeaşi ca şi cum ar ocupa singuri întregul volum ;
c) presiunea maximă a vaporilor saturanţi ai unei substanţe într-o atmosferă gazoasă este dependentă de presiunea gazului;
d) presiunea unui amestec de gaze şi vapori saturanţi este egală cu suma presiunilor pe care le-ar avea fiecare component în parte dacă ar ocupa singur întreg volum la aceeaşi temperatură.
c).
19. Pentru ca vaporizarea la suprafaţă (evaporarea) să aibă loc, trebuie îndeplinite anumite condiţii. Stabiliţi care din ele este falsă:
a) mediul ambiant al lichidului să nu fie saturat cu vaporii lichidului;
b) presiunea vaporilor din atmosfera ambiantă, la temperatura mediului, trebuie să fie mai mică decât presiunea maximă a vaporilor saturanţi ai lichidului la acea temperatură;
c) presiunea atmosferică la acel moment să fie mai mare decât presiunea maximă a vaporilor saturanţi ai lichidului la temperatura dată;
d) presiunea atmosferică la acel moment să fie mai mică decât presiunea maximă a vaporilor saturanţi ai lichidului la temperatura dată;
d).
20. Viteza de evaporare depinde de anumiţi factori. Stabiliţi care din ei este fals:
a) este proporţională cu aria S a suprafeţei libere a lichidului;
b) este proporţională ca diferenţa dintre presiunea maximă şi cea atmosferică la acea temperatură ;
c) este invers proporţională cu presiunea atmosferei de deasupra lichidului;
d) este proporţională ca diferenţa dintre presiunea maximă şi presiunea vaporilor la acea temperatură.
b).
21. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă:
a) când un lichid fierbe, la presiune constantă, temperatura vaporilor în imediata vecinătate a lichidului rămâne constantă;
b) temperatura de fierbere depinde numai de natura lichidului, în condiţii de presiune constantă;
c) temperatura de fierbere depinde de natura substanţei;
d) un lichid începe să fiarbă atunci când presiunea maximă a vaporilor săi este mai mare decât presiunea de deasupra lichidului.
d).
Test 4 – Clasa X. Elemente de termodinamcă şi fizica moleculară
1. Intr-un calorimetru de capacitate calorică neglijabilă se amestecă mase egale de lichid aflate la temperaturile t1 = 6˚C , t2 = 15˚C, t3 = 36˚C şi t4 = 93˚C. Temperatura amestecului este :
a) 30˚C ; b) 40˚C ; c) 50˚C ; d) 60˚C .
c).
2. Un gaz care ocupă volumul de 3 m3, având presiunea de 300 kPa şi temperatura de 27˚C, este încălzit isobar cu ΔT = 50 K. Lucrul mecanic efectuat de gaz este :
a) 100 kJ ; b)150 kJ ; c) 200 kJ ; d) 250 kJ .
b).
3. Un mol de gaz ideal aflat la temperatura de 27˚C suferă o transformare izobară în care efectuează un lucru mecanic de2493 kJ. Temperatura finală a gazului este :
a)327˚C ; b) 530˚C ; c) 450 K ; d) 550 K .
a).
4. O cantitate de 2 kmol de CO2, (Cp = 4R), este încălzită izocor cu ΔT = 100 K. Variaţia de energie internă este:
a) 600R J ; b) 500R J ; c) 400R J ; d) 300R J .
a).
5. O maşină termică ideală, funcţionând după un ciclu Carnot între temperaturile de 227˚C şi 27˚C, produce n cursul unui ciclu un lucru mecanic de 400 J. Căldura absorbită de la sursa caldă este :
a) 500 J ; b) 1 kJ ; c) 1,5 kJ ; d) 2 kJ .
b).
6. Într-un vas se găseşte un kg de oxigen la temperatura de 27˚C. Căldura ce trebuie transferată gazului pentru ca moleculele sale să îşi dubleze viteza termică este:
a) 584 kJ ; b) 473 kJ ; c) 362 kJ ; d) 273 kJ .
a).
6. Un gaz ideal biatomic disociază o proporţie de f procente din moleculele sale. Căldura molară izocoră din acest proces pentru f = 50% este:
a) 5R / 6 ; b) 11R / 6 ; c) 6R /5 ; d) 14R / 5 .
b).
7. Un gaz de coeficient adiabatic 1,4 ocupă volumul de 3 dm3 şi are presiunea de200 kPa. Căldura necesară dublării izocore a volumului este :
a) 0,7 kJ ; b) 1,4 kJ ; c) 2,1 kJ ; d) 2,8 kJ .
d).
8. Deschizând un recipient, gazul conţinut îşi scade presiunea cu 37% şi temperatura cu 10%. Masa gazului scade cu:
a) 10% ; b) 20% ; c) 30% ; d) 40% .
c).
9. În diagrama (p, V) procesul suferit de un gaz este reprezentat printr-o dreaptă intre punctele de coordonate (nVo, po) şi (Vo, npo). Cădura implicaă în proces este:
a) npoVoln(n) ; b) poVo(n2 – 1) / 2 ; c) poVo(1 - n2) / 2 ; d) 0 .
c).
10. În diagrama (V, T) transformările unei mase de gaz ideal sunt reprezentate de 3 drepte care trec prin origine şi au pantele în progresie aritmetică tgα1 = (1/2)tgα2 =(1/3) tgα3. Afirmaţia falsă este că :
a) transformările sunt izobare;b) transformarea 3 are presiunea cea mai mică; c) p2 = p1 / 2 ; d) p2 = (p1 + p3) / 2
d).
11. Un gaz ideal de coeficient adiabatic 1,4 suferă o destindere izobară. Lucrul mecanic implicat în proces reprezintă, din căldura absorbită, procentul:
a) 24,3 % ; b) 28,6 % ; c) 32,4 % ; d) 38, 5 %.
b).
12. Căldura molară izobară, a gazului care prin destindere adiabatică îşi măreşte volumul de 100 ori şi îşi scade temperatura de 10 ori , este:
a) 5R / 2 ; b) 7R / 2 ; c) 3R ; d) 4R .
c).
13. Un gaz efectuează o transformare ciclică în care absoarbe căldura Qa = 4 kJ. Dacă randamentul ciclului este de 50%, lucrul mecanic util este:
a) 0,5 kJ ; b) 1 kJ ; c) 2 kJ ; d) 3 kJ.
c)
14. Un mol de gaz ideal monoatomic aflat la temperatura iniţială T1 efectuează o transformare descrisă de relaţia T = aV2, unde a >0, dublându-şi volumul. Căldura absorbită de gaz este:
a) 3R ; b) 6R ; c) 9R ; d) 12R ;
b).
15. O masă de azot de 13,46 g este încălzită izocor cu ΔT = 200 K. Căldura absorbită este:
a) 1 kJ ; b) 2 kJ ; c) 4 kJ ; d) 8 kJ ;
b).
16. O masă de azot de 13,46 g este încălzită izocor cu ΔT = 200 K. Variaţia de energie internă este:
a) 1 kJ ; b) 2 kJ ; c) 4 kJ ; d) 8 kJ ;
b).
17. O masă de azot de 13,46 g este încălzită izocor cu ΔT = 200 K. Lucrul mecani efectuat este:
a) 0 ; b) 2 kJ ; c) 4 kJ ; d) 8 kJ ;
a).
18. Căldurile specifice izocoră şi respectiv izobară ale unui gaz ideal sunt cV şi cp. Masa molară a gazului este:
a) (cp –cV) / R ; b) R / (cp - cV) ; c) (cp –cV) R ; d) (cp +cV) / R.
b).
19. Prin încălzirea unei mase de 1 g de gaz ideal biatomic viteza termică a moleculelor sale a crescut de la
400 m/s la 500 m/s. Variaţia energiei interne a gazului este:
a) 600 J ; b) 300 J ; c) 150 J ; d) 75 J .
d).
20. Se amestecă o cantitate de apă cu temperatura de 20˚C cu o cantitate triplă de apă la temperatura de 40˚C. Temperatura finală a apei este :
a) 25˚C ; b) 30˚C ; c) 35˚C ; d) 40˚C ;
c).
Test 5 – Clasa X. Electrostatica
1. Se electrizează o sferă metalică prin atingeri repetate cu sferă identică, readusă înainte de fiecare operaţie la un potenţial constant care îi asigură o sarcina de 40 nC. Ce sarcină capătă prima sferă după a 5-a atingere ?
a) 39,25 nC; b)38,75 nC ;c)37,25 nc-C ;d)32,75 nC .
b).
2. Două corpuri punctiforme încărcate cu sarcini electrice de acelaşi semn exercită între ele aceeaşi forţă de respingere dacă sunt plasate la distanţa de 5 cm în aer sau 3cm în ulei. Permitivitatea relativă a uleiului este :
a) 3,21 ; b) 3,08 ; c) 2,84 ; d) 2,78 .
d).
3. Două sarcini electrice q1 = 4q şi q2 = q se găsesc fixate la distanţa a una de alta. Care este distanţa faţă de sarcina q2 la care trebuie poziţionată o a treia sarcină q’,pe dreapta care uneşte cele două sarcini pentru ca noua sarcină să fie în echilibru ?
a) a / 3, între sarcinile q1 şi q2 ; b) a / 3, în exterior faţă de sarcinile q1 şi q2 ; c) a, în exterior faţă de sarcinile q1 şi q2 ;
d) a / 4, între sarcinile q1 şi q2 ;
a).
4. Două sarcini electrice q1 = 4q şi q2 = q se găsesc fixate la distanţa a una de alta. Care este semnul unei a treia sarcini q’,ce trebuie poziţionată pe dreapta care uneşte cele două sarcini pentru ca noua sarcină să fie în echilibru stabil ?
a) pozitiv ; b) negativ ; c) opus semnului sarcinii q ; d) acelaşi cu semnul sarcinii q .
d).
5. Două sarcini electrice q1 = 4q şi q2 = q se găsesc fixate la distanţa a una de alta. Pentru a afla distanţa faţă de sarcina q2 la care trebuie poziţionată o a treia sarcină q’,pe dreapta care uneşte cele două sarcini, pentru ca noua sarcină să fie în echilibru, prin egalarea forţelor, se obţin soluţiile matematice a/3 şi –a. Este valabilă fizic a doua soluţie ?
a) nu, este negativă ; b)da, forţele sunt egale în acest punct ;c)nu, forţele nu asigură echilibrul ;d)depinde de semnul lui q’ .
c).
6. Un mic corp având masa de 10 g şi sarcina de 4·10-8 C se află în câmpul electric uniform de intensitate 300 V/m. Acceleraţia pe care o capătă sfera este :
a) 1 mm/s2 ; b) 1,2 mm/s2 ; c) 1,2 cm/s2 ; d) 1 cm/s2 .
b).
7. Ce capacitate ar avea o sferă de rază egală cu cea a Pământului (RP = 6400 km) ?
a) 30 F ; b) 0,53F ; c) 0,71 mF ; d) 6,4 μF .
c).
8. Ce rază exprimată in raze terestre, (RP = 6400 km), ar trebui să aibă o sferă pentru a avea o capacitate de 1 F ?
a) 0,36 ; b) 143 ; c) 1408 ; d) 6364 .
c).
9. Considerând Pământul o sferă de rază 6400 km, ce sarcină electrică are dacă intensitatea câmpului electric la suprafaţa terestră este de 1,3 V/cm ?
a) 3,24·106 C ; b) 5,92·105 C ; c) 6,34·10-2 C ; d) 8,31·10-3 C .
b).
10. La ce potenţial este încărcată o sferă cu raza de 3 cm dacă intensitatea câmpului electric creat de sferă este 3 kV /m ?
a) 30 V ; b) 90 V ; c) 1 kV ; d) 100 kV ;
b).
11. Până la ce potenţial poate fi încărcată o sferă de rază 3 cm, plasată în aer, dacă intensitatea câmpului electric la care apare străpungerea aerului este de 3 MV / m ?
a) 10 kV ; b) 90 kV ; c) 300 kV ; d) 1 MV .
b).
12. Doi condensatori cu capacităţile de 1μF şi 2μF sunt încărcaţi la tensiunile de 20 V şi respectiv 50V. După conectarea lor în paralel, tensiunea la bornele grupării este :
a) 25 V ; b) 30 V ; c) 35 V ; d) 40 V ;
d).
13. Un condensator plan cu aer are înmagazinată energia W0 când este încărcat de la o sursă. Dacă după deconectare, se îndepărtează armăturile condensatorului la o distanţă de n ori mai mare decât cea iniţială, în ce raport se află lucrul mecanic efectuat de forţele exterioare, L, faţă de energia iniţială W0 ?
a) 1/n ; b) n ; c) 1 / (n-1) ; d) n –1 ;
d).
14. O baterie alcătuită din n condensatoare identice înseriate este conectată la tensiunea constantă U. Dacă prin străpungerea unui condensator energia electrică înmagazinată în baterie creşte cu a opta parte din energia iniţială, numărul de condensatoare din grupare este :
a) 7 ; b) 8 ;c) 9 d) 10 .
c).
15. Doi condensatori de capacităţi C1 = 1 μF şi C2 = 2 μF încărcaţi separat la tensiunea U = 500 V se conectează în serie (se pun în contact armăturile de semn contrar). Căldura disipată în firele de legătură este de :
a) 33 J ;b) 0,33J ; c) 24 J ; d) 0.24 J .
b).
16. Două corpuri punctiforme încărcate cu sarcinile q1 = +4e, respectiv q2 = +2e, sunt situate la distanţa d = 100 cm una de alta. În ce puncte intensitatea câmpului electric este nulă?
a) pe linia ce uneşte cele două sarcini, în afara lor, la distanţa 0,72 m de q1;
b) pe linia ce uneşte cele două sarcini, între ele, la distanţa 0,59 m de q1;
c) la mijlocul distanţei d;
d) în toate punctele de pe mediatoarea segmentului ce uneşte cele două sarcini.
b).
17. Sarcinile q1 = 4 nC şi q2 = -4 nC se găsesc la distanţa l = 6 cm una de alta. Care este potenţialul electric creat în punctul situat la distanţa r = 8 cm de prima sarcină, pe perpendiculara ridicată în punctul unde se află sarcina q1, pe linia ce uneşte cele două sarcini?
a) 10,21 V; b) 17 V; c) 56,24 V; d) 90 V.
d).
18. Un corp punctiform, izolat, încărcat cu sarcina q = 3 μC creează în jurul lui un câmp electric. Care este diferenţa de potenţial între punctele A şi B situate la distanţele r1 = 0,3 m şi respectiv r2 = 0,9 m de sarcina q? (1/4πε0 = 9·109 F-1m).
a) 150 V; b) 3 kV; c) 60 kV; d) 80 kV.
c).
19. Pe o suprafaţă echipotenţială sferică de raza R1 = 1 cm, în centrul căreia se află sarcina punctiformă q, intensitatea câmpului electric este E1 = 6000 V/m. Câte suprafeţe sferice echipotenţiale de raze Rr > R1 pot fi construite, astfel încât diferenţa de potenţial între două suprafeţe echipotenţiale consecutive să fie ΔV = 20 V?
a) 1; b) 2; c) 3; d) 20.
b).
20. În punctul A situat la distanţa l1 = 1,2 m de o sferă de rază r = 20 cm şi încărcată cu sarcina q = 2·10-6 C se află sarcina electrică q1 = 3·10-6 C. Care este lucrul mecanic necesar pentru a aduce această sarcină în punctul B situat la distanţa l2 = 40 cm de sferă? (1/4πε0 = 9·109 F-1m).
a) 0,009 J; b) 0,09 J; c) 0,9 J; d) 9 J.
Test 6 – Clasa X. Electrocinetica
1. Un ampermetru cu rezistenţa RA = 1 Ω este legat în paralel cu un conductor de cupru, (ρ = 1,7·10-8 Ωm; l = 10 m ; S = 3,4·10-6m2). Dacă ampermetrul indică un curent de 0,5 A , curentul prin circuit este :
a) 7,2 A ; b) 10,5 A ; c) 12.,6 A ; d) 20,5 A.
b).
2. In atomul de hidrogen electronul face aproximativ 0,6·1016 rot/s în jurul protonului din nucleu. Intensitatea medie a curentului în orbită este de :
a) 0,96 mA ; b) 9,6 mA ; c) 96 mA ; d) 0,96 A.
a).
3. Pe soclul unui bec este scris 120V / 60 W. Pentru a-l putea conecta la reţeaua de 220V se înseriază o rezistenţă de :
a) 50 Ω ; b) 100 Ω ; c) 150 Ω ; d) 200 Ω.
d).
4. Pe soclul unui bec este scris 120V / 60 W. Pentru a-l putea conecta la reţeaua de 220V se înseriază o rezistenţă care trebuie sa aibă puterea maximă admisibilă :
a) mai mare de 10 W ; b) mai mare de 50 W ; c) mai mică decât 10 W; d) orice putere.
b).
5. Rezistenţa exterioară a unui circuit alimentat de cinci surse identice înseriate, (E = 1,4 V; r = 0,3Ω), care va disipa o putere maximă este de :
a) 0,9 Ω ; b) 1,2 Ω ; c) 1,5 Ω ; d) 1,8 Ω ;
c).
6. Rezistenţa exterioară a unui circuit alimentat de trei surse identice puse în paralel, (E = 1,4 V; r = 0,3Ω), care va disipa o putere maximă este de :
a) 0,05 Ω ; b) 0,1 Ω ; c) 0,15 Ω ; d) 0,25 Ω
b).
7. Puterea maximă debitată pe o rezistenţa exterioară a unui circuit alimentat de cinci surse identice înseriate, (E = 1,4 V; r = 0,3Ω), este de :
a) 5,2 W ; b) 6,8 W ; c) 7,9 W ; d) 8,16 W.
d).
8. Puterea maximă debitată pe o rezistenţa exterioară a unui circuit alimentat de trei surse identice puse în paralel, (E = 1,4 V; r = 0,3Ω), este de :
a) 2,5W ; b) 3,7 W ; c) 4,9 W ; d) 6,1 W.
c).
9. Două rezistoare de caracteristici R1 = 40 kΩ, Pmax1 =4 W şi respectiv R2 = 10 kΩ, Pmax2 =4 W sunt înseriate. Tensiunea electrică maximă care poate fi aplicată grupării este :
a) 200 V ; b) 300 V ; c) 400 V ; d) 500 V .
d).
10. Două surse E1 şi E2 = 125 V cu r2 = 0,2 Ω sunt puse în paralel pe o rezistenţă de 2 Ω. Pentru ca intensitatea curentului prin sursa 1 să fie nulă, E1 terbuie să fie de :
a) 100 V ; b) 109,3 V ; c) 113,6 V ; d) 115,8 V .
c).
11. O baterie electrică debitează pe o rezistenţă variabilă o putere ce reprezintă o fracţiune f = 46 % din puterea maximă pe care ar putea să o debiteze în circuitul exterior. Există două valoriale tensiunii de la bornele bateriei pentru care se îndeplineşte această condiţie. Raportul acestor tensiuni este :
a) 2 ; b) 3 ; c) 4 ; d) 5 .
c).
12. O sursă debitează în circuitul exterior puterea de 80 W când la borne este legată fie o rezistenţă de 5 Ω fie una de 20 Ω. Tensiunea electromotoare a sursei este:
a) 20 v ; b) 40 V ; c) 60 V ; d) 80 V.
c).
13. Două voltmetre care pot măsura maxim 120 V, de rezistenţe interne 15 kΩ şi respectiv 150 kΩ sunt conectate în serie la o tensiune de 120 V. Tensiunea indicată de primul voltmetru este :
a) 1,7 V ; b) 6,3 V ; c) 10,9 V ; d) 11,4 V .
c).
14. Douǎ voltmetre care pot mǎsura maxim 120 V, de rezistenţe interne 15 kΩ şi respectiv 150 kΩ sunt conectate în serie la o tensiune de 120 V. Tensiunea indicatǎ de al doilea voltmetru este :
a) 87,3 V ; b) 94,2 V ; c) 102,3 V ; d) 109,1 V .
15. Un rezistor cu rezistenţa de 6 Ω este conecta în paralel cu un altul de rezistenţă 9 Ω şi gruparea este alimentată la o tensiune de 12 V . Intensitatea curentului total este :
a) 1.11 A ; b) 2,22 A ; c) 3,33 A ; d) 4,44 A.
c).
16. Un rezistor cu rezistenţa de 6 Ω este conecta în paralel cu un altul de rezistenţă 9 Ω şi gruparea este alimentată la o tensiune de 12 V . Intensitatea curentului prin cele două rezistenţe este :
a) 1 A şi 1,33 A ; b) 2 A şi 1,33 A ; c) 1 A şi 2,33 A ; d) 1 A şi 1,5 A
b).
17. Două rezistenţe R1 şi R2 sunt montate în paralel la o sursă de t.e.m. (E = 100 V şi r = 1,2 Ω) Dacă puterea debitată în circuitul exterior este maximă şi R2 = 2 Ω, valoarea rezistenţei R1 este de:
a) 1 Ω ; b) 2 Ω ; c) 3 Ω ; d) 4 Ω ;
c).
18. Un reşour electric alimentat la o reţea de 220Vfurnizează 8360 kcal/h (1 cal = 4,18 J). Rezistenţa reşoului este de :
a) 1 Ω ; b) 2 Ω ; c) 5 Ω ; d) 10 Ω ;
c).
19. Două rezistoarecu valori de 4 Ω şi respectiv 6 Ω se leagă în serie şi în paralel la bornele unei surse de t.e.m.In cazul legării în paralel curentul este de 3 ori mai mare. Rezistenţa internă a sursei este :
a) 1,4 Ω ; b) 1,8 Ω ; c) 2,2 Ω ; d) 2,6 Ω ;
a).
20. Numărul electronilor care trec într-un minut printr-un conductor străbătut de un curent de 0,32 A este:
a) 0,6·1019 ; b) 1,2·1019 ; c) 0,6·1018 ; d) 1,2·1018 ;
b).
Test 7 – Clasa X. Electrocinetica
1. Intr-un circuit simplu a cărui rezistenţă exterioară este 4 W, curentul debitat de sursă este 0,2 A. Dacă rezistenţa exterioară scade la 0,7 A atunci curentul devine 0,5A. T.e.m. a sursei este :
a) 0,9 V ; b) 1,1 V ; c) 9 V ; d) 11 V.
b).
2. Expresia legii lui Ohm pentru circuitul simplu este :
a) I = UR ; b) I = U/R ; c) I = E/(R+r) ; d) I = E(R+r) ;
c).
3. Intr-un circuit simplu a cărui rezistenţă exterioară este 4 W, curentul debitat de sursă este 0,2 A. Dacă rezistenţa exterioară scade la 0,7 A atunci curentul devine 0,5A. Rezistenţa interioară a sursei are valoarea de :
a) 0,5 W ; b) 1 W ; c) 1,5 W ; d) 2,5 W
c).
4. Intr-un circuit simplu a cărui rezistenţă exterioară este 4 W, curentul debitat de sursă este 0,2 A. Dacă rezistenţa exterioară scade la 0,7 A atunci curentul devine 0,5A. Curentul de scurtcircuit al sursei este :
a) 0,73 A ; b) 0,63 A ; c) 0,53 A ; d) 0,43 A .
a).
5. Pe circuitul simplu alimentat de o sursă , (E=12 V si r= 2 W) circulă un curent de 1 A. Cât devine tensiunea la bornele sursei dacă rezistenţa exterioară se măreşte cu 8 W ?
a) 10,8 V ; b) 11,0 V ; c) 11,2 V ; d) 11,4 V .
a).
6. La un circuit simplu, tensiunea pe circuitul exterior este 5 V şi curentul 3 A. Prin schimbarea rezistorului de sarcină tensiunea devine 8 V şi curentul 2 A. T.e.m. a sursei este :
a) 12 V ; b) 14 V ; c) 16 V ; d) 18 V .
b).
7. La un circuit simplu, tensiunea pe circuitul exterior este 5 V şi curentul 3 A. Prin schimbarea rezistorului de sarcină tensiunea devine 8 V şi curentul 2 A. Rezistenţa interioară a sursei este :
a) 1 W ; b) 3 W ; c) 7 W ; d) 10 W .
b).
8. Ce fracţiune din tensiunea electromotoare a sursei o reprezintă tensiunea la bornele ei, dacă rezistenţa interioară este de 10 ori mai mică decât cea exterioară ?
a) 83% ; b) 88% ; c) 91% ; d) 93% .
c).
9. Ce relaţie de legătură există între raportul k = U / E pentru un circuit simplu (E,r,R) şi randamentul η al circuitului ?
a) k = η ; b) k = 2 η ; c) k = 1 / η ; d) k = 2 / η .
a).
10. Pentru un circuit simplu (E =6 V, r = 2 Ω, R) intensitatea curentului măsurat este 1A. Ce curent se va măsura dacă rezistenţa exterioară devine 2R ?
a) 0,3 A ; b) 0,6 A ; c) 0,8 A ;d) 0,9 A ;.
b).
11. Intr-un circuit simplu, (E = 6 V, r, R =20Ω), căderea de tensiune pe rezistor este 2V. Curentul de scurtcircuit al sursei este :
a) 0,15 A ; b) 0,3 A ; c) 0,6 A ; d) 9 A.
b).
12. Intr-un circuit simplu, (E,r,R), prin mărirea rezistenţei exterioare de 10 ori, tensiunea la bornele bateriei creşte de la 10 V la 50 V. T.e.m. a bateriei este :
a) 50 V ; b) 70 V ; c) 90 V ; d) 110 V .
c).
13.Pentru două situaţii ale circuitului electric simplu, (E,r,R), prin variaţia rezistenţei exterioare se obţin datele : R1 = 10 Ω, I1 = 10 A şi R2 = 20 Ω, I2 = 8 A. Curentul devine 9 A pentru valoarea lui R egală cu :
a) 12,22 Ω; b) 13,33 Ω ; c) 14,44 Ω ; d) 15,55 Ω .
c).
14. O sursă t.e.m. de 12 V şi debitează un curent de 10 A. Puterea dezvoltată de sursă este:
a) 1200 W; b) 120 W ; c) 120 J ; d) 1200 J .
b).
15. O sursă t.e.m. de 12 V şi debitează un curent de 10 A. Energia dezvoltată de sursă în 2 ore este:
a) 216 kJ ;b) 432 kJ ; c) 836 kJ ; d) 432 CP.
c).
16. Un curent electric de intensitate 1 A trece timp de ½ ore printr-un radiator a cărui rezistenţă este de 40 Ω. Căldura dezvoltată prin efect Joule are valoarea de :
a) 3600 J ; b) 7,2 kJ ; c) 36 kJ ; d) 72 kJ .
b).
17. Intr-un circuit parcurs de curent electric continuu de intensitate 5 A, energia consumată în 2 ore este de 1,08 J. T.e.m. a generatorului este de :
a) 10 V ; b) 20 V ; c) 30 V ; d) 45 V .
c).
18. Intr-un circuit parcurs de curent electric continuu de intensitate 5 A, energia consumată în 2 ore este de 1,08 MJ. Puterea generatorului este de :
a) 50 W ; b)75 W ; c)150 W ; d)225 W .
c).
19. Intr-un circuit de curent continuu t.e.m. a sursei este 12 V şi ea dezvoltă 108 kJ într-o jumătate de oră. Intensitatea curentului prin circuit este :
a) 1 A ; b) 2, A ; c) 5 A ; d) 10 A .
c).
20. Intr-un circuit de curent continuu t.e.m. a sursei este 12 V şi ea dezvoltă 108 kJ într-o jumătate de oră. Puterea sursei este :
a) 30 W ; b) 60 W ; c) 30 kW ; d) 60 kW .
b).
Test 8 – Clasa X. Electromagnetism
1. Un electron având viteza v0 =106 m/s pătrunde într-un câmp magnetic omogen,cu inducţia B = 2·10-4 T,sub un unghi de 45˚ faţă de liniile de câmp. Care este pasul elicei pe care o descrie particula ?
a) 31,4 cm ;b) 51,4 cm ; c) 71,4 cm ; d) 91,44 cm .
c).
2. Care este raportul razelor traiectoriilor unui electron şi a unui proton, care pătrund într-un câmp magnetic omogen, perpendicular pe liniile de câmp având aceeaşi viteză ? (me –masa electronului şi mp – masa protonului)
a) Rp / Re = mp / me ; b) Rp / Re = me / mp ; c) Rp / Re = m2p / m2e ; d) Rp / Re =( mp / me )1/2 ;
a).
3. Care este raportul razelor traiectoriilor unui electron şi a unui proton, care pătrund într-un câmp magnetic omogen, perpendicular pe liniile de câmp după accelerarea sub aceeaşi diferenţă de potenţial ? (me –masa electronului şi mp – masa protonului)
a) Rp / Re = mp / me ; b) Rp / Re = me / mp ; c) Rp / Re = m2p / m2e ; d) Rp / Re =( mp / me )1/2 ;
d).
4. O spiră cu aria S = 4cm2 este situată intr-un câmp magnetic omogen având liniile de câmp perpendiculare pe planul spirei. Dacă inducţia magnetică a câmpului creşte uniform cu 0,1T /s , care este tensiunea electromotoare indusă în spiră ?
a) 10-5V ; b) 2·10-5V ; c) 4·10-5V ; d) 8·10-5V ;
c).
5. Două conductoare paralele, foarte lungi, situate în vid la distanţa d = 0,4m sunt parcurse de curenţi de acelaşi sens şi intensităţi I2 = 3I1. Care este distanţa de la conductorul 1 pâna la punctele în care inducţia magnetică este nulă ?
a) 5 cm ; b) 10 cm ; c) 12,5 cm ; d) 15 cm .
a).
6 Inducţia magnetică se măsoară în :
a) Amperi ; b) Henry ; c) Tesla ; d) Weber
a).
7. Spectrul câmpului magnetic al unui solenoid lung pune în evidenţă faptul că liniile de câmp sunt :
a) paralele cu axa solenoidului şi echidistante ; b) perpendiculare pe axa solenoidului şi echidistante ; c) cercuri concentrice cu centrul pe axa solenoidului ; d) paralele şi neechidistante .
a).
8. In vecinătatea unui câmp magnetic apare un câmp electric cu linii de câmp închise :
a) dacă fluxul magnetic este constant şi are valoare mare ; b) numai la creşterea fluxului magnetic ; c) numai la scăderea fluxului magnetic ; d) dacă fluxul magnetic variază în timp .
d).
9. Un electron care pătrunde perpendicular pe liniile de câmp electric omogenare raza traiectoriei de 10 cm. Dacă mărim viteza electronului cu 20% şi micşorăm în acelaşi timp inducţia câmpului magnetic cu 40%, raza traiectoriei devine :
a) 5 cm ; b) 12,5 cm ; c) 15 cm ; d) 20 cm .
d).
10. O particulă încărcată, aflată în mişcare pătrunde într-un câmp magnetic constant după o direcţie perpendiculară pe liniile de câmp ale acestuia. Mişcarea particulei va fi :
a) rectilinie şi uniformă ; b) circulară şi uniformă ; c) rectilinie şi uniform accelerată ; d) circulară şi uniform accelerată .
b).
11. Forţa de interacţiune pe unitatea de lungime dintre două conductoare rectilinii foarte lungi aflate în vid la distanţa de 1m unul de altul şi parcurse de câte un curent cu intensitatea de 1A este :
a) 2·10-7 N / m ; b) 2·107 N / m ; c) 2π·10-7 N / m ; d) 4π·10-7 N / m ;
a).
12. Un solenoid cu N = 100 spire, De rezistenţă R = 0,5 Ω şi diametrul d = 10 cm, se găseşte într-un câmp magnetic de inducţie B = 1 / π T, având axa paralelă cu liniile de câmp. Care este sarcina totala care străbate solenoidul pus în scurtcircuit, dacă acesta este rotit cu 180˚, astfel încât axa lui redevine paralelă cu direcţia câmpului ?
a) 0,25 C ; b) 0,5 C ; c) 0,75 C ; d) 1,0 C .
d).
13. Inducţia magnetică produsă pe axul unei bobine lungi, parcursă de curent continuu este:
a) μNI / R ; b) μI / 2R ; c) μI /Nl ; d) μN / l .
d).
14. Două conductoare rectilinii, paralele şi foarte lungi, parcurse fiecare de câte un curent de 10 A, se atrag cu o forţă de 0,4 mN pe fiecare metru de lungime. Dacă distanţa dintre conductoare este de 5 şi μ0 = 4π·10-7 N/A2, permeabilitatea relativă a mediului este :
a) 0,1 ; b) 1 ; c) 10 ; d) 100 .
b).
15. Fluxul inducţiei magnetice printr-o spiră scade cu 10-2 Wb în timp de 1 ms. Tensiunea electromotoare medie indusă în spiră este :
a) 100 mV; b) 1 V ; c) 10 V; d) 100 V .
c).
16 Traiectoria unui electron, (e / m =1,76 ·1011C / kg), care se mişcă în vid, într-un câmp magnetic de inducţie B = 4·10-4 T, este un arc de cerc de rază 5 cm. Viteza electronului este :
a) 3,52 ·106 m/s ; b) 3,95·106 m/s ; c) 4,16·106 m/s ; d) 5,32·106 m/s .
a).
17. Una din expresiile următoare, în care simbolurile reprezintă unităţi de măsură, este echivalentă cu tesla (T):
a) HA/s ; b) HV /m ; c) A/Nm ; d) HA/m2 .
d).
18. Unitatea de măsură în SI pentru inductanţă este :
a) T/m2 ; b) Wb ; c) Wb/m2 ; d) H/m .
d).
19. Unitatea de măsură în SI pentru fluxul magnetic este :
a) T/m2 ; b) Wb ; c) Wb/m2 ; d) H/m .
b).
20. Două conductoare lungi, paralele, aflate în vid la distanţa d unul de altul, sunt parcurse în sensuri contrare de curenţii cu intensităţile II si I2 = 3I1. Inducţia magnetică la jumătatea distanţei între conductoare este :
a) m0 I / 2p d ; b) 4m0 I / p d ; c) 3m0 I / 2p d ; d) 2 m0 I / p d ;
b).
Test 9 – Clasa X. Electromagnetism
1. Un solenoid cu lungimea de 0,5 m şi 500 spire este parcurs de un curent de intensitate 0,25 A. In interiorul său, în centru, este plasată o spiră cu raza de 2 cm având planul perpendicular pe axa solenoidului. Intensitatea curentului care trebuie să circule prin spiră, pentru ca inducţia magnetică sa fie nulă , este :
a) 1 A ; b) 2 A ; c) 5 A ; d) 10 A .
d).
2. Două bobine au miezuri magnetice de permeabilităţi μ1 = 2μ2, cu secţiuni egale S1=S2i şi lungimi l1 = 2l2. Firele cu care sunt bobinate, spiră lângă spiră, într-un singur strat, au diametrele în relaţia d1 = d2. Raportul inductanţelor L1 / L2 este :
a) 0,125 ; b) 0,5 ; c) 1 ; d) 8 .
c).
3. O particulă încărcată, aflată în mişcare pătrunde într-o zonă largă cu câmp magnetic uniform. Mişcarea particulei va fi :
a) rectilinie uniformă ; b) circulară uniformă ; c) rectilinie uniform variată ; d) circulară uniform accelerată .
b).
4. O particulă încărcată, aflată în mişcare pătrunde într-o zonă cu câmp magnetic uniform. Traiectoria particulei va fi :
a) o dreaptă ; b) un arc de cerc sau un cerc funcţie de lărgimea câmpului ; c) totdeauna un cerc ; d) o curbă oarecare .
b).
5. Un electron care pătrunde perpendicular pe liniile unui câmp magnetic omogen are raza de 2 cm. Dacă viteza electronului este mărită cu 20% şi inducţia magnetică este micşorată cu 25 % raza traiectoriei devine :
a) 2,4 cm ; b) 2,8 cm ; c) 3,2 cm ; d) 3,6 cm .
c).
6. Un electron care pătrunde perpendicular pe liniile unui câmp magnetic omogen are raza de 2 cm. Pentru dublarea razei traiectoriei viteza electronului este mărită cu 25% . Cum trebuie acţionat asupra inducţiei magnetice?
a) micşorată cu 20% ; b) micşorată cu 25% ; c) micşorată cu 30% ; d) mărită cu 20% .
b).
7. Un electron care pătrunde perpendicular pe liniile unui câmp magnetic omogen are raza de 2 cm. Pentru dublarea razei traiectoriei inducţia magnetică este micşorată cu 20% . Cum trebuie acţionat asupra vitezei electronului?
a) mărită cu 30% ; b) mărită cu 40% ; c) mărită cu 500% ; d) mărită cu 60% .
d).
8. Inducţia unui câmp magnetic omogen este B = 0,5 T. Care este fluxul magnetic care traversează o suprafaţă, având aria S = 24 cm2, dispusă la 30° faţă de liniile de câmp?
a) 2 μWb; b) 200 μWb; c) 500 μWb; d) 600 μWb.
d).
9. Un solenoid având lungimea de 1 m şi 100 de spire este parcurs de un curent de intensitate 1 A . O spira circulara având raza de 0,2 m este plasat coaxial cu solenoidul, la mijlocul acestuia . Intensitatea, pe care trebuie să o aibă curentul care străbate spira pentru ca în centrul ei inducţia câmpului magnetic să fie nulă este :
a) 120 A ; b) 260 A ; c) 320 A ; d) 400 A .
d).
10. Un cadru metalic sub forma unui pătrat cu latura de 6 cm se roteşte uniform cu frecvenţa de 200 Hz în jurul unei axe din planul pătratului perpendiculară pe câmpul magnetic de inducţie 0,4 T. valoarea maximă a t.e.m. alternative induse în cadru este:
a) 0,15 V ; b) 0,73 V ; c) 1,81 V ; d) 2,34 V .
c).
11. O spiră circulară cu diametrul de 12 cm se află într-un plan vertical, perpendicular pe liniile de câmp ale unui câmp magnetic de inducţie 8 mT. Spira este rotită cu un unghi de 90˚. Sarcina electrică indusă în spiră, dacă rezistenţa spirei este de 2,5Ω, este:
a) 36,19 μC ; b) 42,64 μC ; c) 56,81 μC ; d) 65,74 μC .
a).
12. Intr-un câmp magnetic de inducţie 0,4 T este plasată o bobină cu 300 de spire având rezistenţa de 40 Ω şi aria secţiunii transversale de 16 cm 2. Axa bobinei face un unghi de 60˚ cu direcţia câmpului magnetic. Dacă curentul se opreşte brusc, cantitatea de electricitate care trece prin bobină este :
a) 1,6 mC ; b) 2,4 mc ; c) 6,5 mC ; d) 8,3 mC .
b).
13. Un conductor liniar de lungime 10 cm, perpendicular pe liniile de câmp magnetic de inducţie 0,2 T, se deplasează cu o viteză ce face un unghi de 30˚ cu liniile de câmp. Dacă tensiunea indusă între capetele conductorului este de 10 mV, viteza lui este :
a) 1 m/s ; b) 2 m/s ; c) 3 m/s d) 4 m/s .
a).
14. Un conductor liniar de lungime 20 cm, perpendicular pe liniile de câmp magnetic de inducţie 0,1 T, se deplasează cu o viteză ce face un unghi de 30˚ cu liniile de câmp. Dacă tensiunea indusă între capetele conductorului creşte uniform cu 1 V/s, mişcarea lui este :
a) uniformă cu viteza de 2 m/s ; b) uniform variată cu acceleraţia de10 m/s2 c) uniform încetinită cu acceleraţia de 80 m/s2 ; d) uniform variată cu acceleraţia de100 m/s2 .
d).
15. Printr-o bobină cu inductanţa de 50 μH, circulă un curent de 0,8 A. Întrerupând alimentarea bobinei curentul prin aceasta scade la zero într-un interval de timp de 100μs.Valoarea tensiunii autoinduse în bobină este de :
a) 0,41 V ; b) 0,63 V ; c) 0,97 V ; d) 1,52 V .
a).
16. Inductanţa unei bobine, de lungime 60 cm şi aria secţiunii de 4 cm2, este de 0,4μH. Pentru ce valoare a curentului densitatea de energie a câmpului magnetic din interiorul bobinei este de 2·mJ / m3 ?
a) 1,2 A ; b) 1,55 A ; c) 2,13 A d) 3,24 a .
b).
17. Un câmp electric de intensitate 1500 V/m şi un câmp magnetic de inducţie 0,4 T acţionează simultan asupra unui electron în mişcare, astfel încât forţa rezultantă este nulă. Care este viteza electronului ?
a) 750 m/s ; b) 1850 m/s ; c) 3750 m/s ; d) 4260 m/s .
c).
18. Un pozitron, (mp = 9,1·10 –31 kg , e = 1,6·10-19 C), accelerat la tensiunea de 6 kV intră într-un câmp magnetic uniform, de inducţie 13 mT, sub un unghi de 60˚faţă de liniile de câmp şi se mişcă după o elice. Pasul elicei este :
a) 3,16 cm ; b) 4,24 cm ; c) 5,78 cm ; d) 8,95 cm .
a).
19. O particulă electrizată pătrunde cu viteza v = 100 m/s într-un câmp magnetic uniform, perpendicular pe liniile sale de câmp şi descrie un sfert de cerc cu raza R = 20,86 cm. Durata mişcării particulei în câmp magnetic este:
a) 0,56 ms; b) 0,82 ms; c) 0,009 s; d) 0,3 s.
b).
20. O spiră circulară de rază r = 0,04 m şi rezistenţă R = 1,6 W se află într-un câmp magnetic de inducţie B = 2×10-3 T într-o poziţie în care suprafaţa ei este paralelă cu liniile de câmp. Rotind spira cu unghiul a = p/6, aceasta este traversată de o sarcină electrică având valoarea:
a) p mC; b) p/2 mC; c) p/3 mC; d) p/6 mC.
a).
Proiect multilateral Comenius
LRS PONTS
