VOX INVENTICA

VOX CIVIS

           

                                                                                                 Motto:  Vox populi, vox Dei
                                                                    Stimaţi cititori,
Pagina web interactivă "VOX CIVIS" vă stă la dispoziţie pentru a publica articole, a vă exprima opiniile   şi a lansa propuneri sub semnul valorilor perene de bine, frumos şi adevăr.
  Tudor Vasile Marian, protelisav@yahoo.com, tpmvasile@yahoo.com, 15.11.2009.   

                                                          Anunţ
  Vând apartament Călăraşi, 2camere, decomandat, etajul 1. Tel. 0724159297

                                                                   
                                                       
         
                  

                                                       Feedback online

Majoritatea cadrele didactice din comuna Dragalina susţin 0 formulă  instituţională integrată a unităţilor şcolare,  pentru diminuarea efectelor negative ale crizei economico-financiare prin care trece România.   

 
 

                            De la ISJ Călăraşi           
Pentru perioada 01.01 - 31.08.2010, Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Călăraşi are normate un număr de 4.223 de posturi, dintre care zece sunt vacante, iar pentru perioada 01.09 - 31.12.2010 instituţia mai rămâne decât cu 4.054 de posturi normate. Aşadar, din luna septembrie, în învăţământul călărăşean se vor restructura 169 de posturi. În cadrul discuţiilor purtate de către inspectorul şcolar general, profesorul Constantin Tudor, cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei s-a încercat identificarea posibilităţilor de reducere a numărului de norme didactice şi nedidactice. Astfel, s-au identificat posturile care vor deveni vacante odată cu aplicarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 114/2009. "Şcoala Drajna şi Şcoala Brâncoveanu nu le mai putem ţine cu personalitate juridică. Le vom aronda la Grupul Şcolar Dragalina şi din start dispar două funcţii de directori şi două funcţii de secretar", a declarat inspectorul Constantin Tudor. De asemenea, la Călăraşi se va aronda Şcoala Generală nr. 6 la Şcoala Generală nr. 1, iar Şcoala Generală nr. 7, aflată sub efective, va fi arondată la Şcoala nr. 9. Aceste şcoli nu vor fi desfiinţate, ci vor dispărea numai posturile de directori şi secretari. În urma evaluărilor făcute de către reprezentanţii ISJ Călăraşi vor fi desfiinţate, în urma comasărilor: şase norme didactice, 10 norme didactice auxiliare şi 19 norme nedidactice. Ca urmare a organizării claselor a I-a, a V-a şi a IX-a, în mediul urban, la limita maximă prevăzută de Legea Învăţământului, vor fi reduse încă zece norme. Din toamnă, vor mai fi restructurate 16 posturi, vacante în momentul de faţă, şi 100 de posturi ocupate de personalul Tesa. Inspectorul şcolar general, profesorul Constantin Tudor a declarat că Şcoala nr. 4 de la Olteniţa va fi desfiinţată. Această unitate de învăţământ deja nu mai primeşte finanţare din partea Primăriei Municipiului Olteniţa. Termenul limită pentru prezentarea listei cu posturile din învăţământ, ce vor fi restructurare în septembrie, expiră pe data de 22 ianuarie 2010. (Stire preluată din Observator de Călăraşi)
Democraţia înseamnă guvernare prin dezbatere, dar este eficientă doar dacă îi poţi opri pe oameni să vorbească. (ClementAtlee).

                                                                   

 
 
 

Test de logică

12 bile seamănă toate, 11 dintre ele au greutatea g iar una are greutatea diferită.
a) Care este numărul minim de cântăriri cu o balanţă?
b) Care este bila diferită?
c) Cum este ea, mai grea sau mai uşoara?
(De la Bucur Florian, student în anul II la Relaţii Publice şi Comunicare Socială)

Conţinut  
Maica Tereza
Declaraţia universală a drepturilor omului
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie
Dreptul la viata
Horoscopul pentru anul 2010
Feng Shui Mental - Sfaturile Lotusului
Propunere
Interpretări
Mesaj către femei
Tradiţii şi obiceiuri din Dragalina
Doar iubirea... 
Destăinuire
Declaraţii incendiare ale prof. Vania Atudorei
Metodă intensivă de imunizare activă
Metode naturiste pentru combaterea răcelii
Noutăţi în tratamentul cancerului
Testamentul politic al lui Mihai Eminescu
 În fiecare zi, primeneşte-ţi  sufletul în frumuseţe
Procese neobişnuite
Burj Dubai
Promisiunile guvernantilor la investitura
Imagini din scena politică internaţionanală 2009
Ce moştenire îi lasă 2009 istoriei?
Laureatii Galei 10 pentru Romania in 2009


Maica Tereza

Născută Agnes Gonxha Bojaxhiu (citeşte Gongea Boiagiu), (n. 27 august1910, Skopje, Macedonia - d. 5 septembrie1997, Calcutta, India), călugăriţă catolică de origine albaneză (mama sa) care a fondat ordinul Misionarii carităţii în Kolkata (Calcutta), India în 1950. Timp de peste 45 de ani, ea a îngrijit săracii, bolnavii, orfanii şi muribunzii, conducând şi extinderea Misionarilor carităţii, mai întâi în toată India, apoi şi în alte ţări. Tatăl său, de origine aromână a murit când fiica avea zece ani. Din acel moment, Agneza Gongea Boiagiu nu a mai avut contact cu ramura aromână a familiei sale. A întemeiat ordinul "Misionarele Carităţii". A primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979. A fost beatificată de Biserica Catolică în 19 octombrie2003. (De la Wikipedia, enciclopedie libera)   
Rugaciunea Maicii Tereza
Fie ca azi sa domneasca pacea ca sa ai incredere in Dumnezeu care sta exact unde trebuie, ca sa nu uiti posibilitatile infinite ce se nasc din credinta, ca vei folosi darurile pe care le-ai primit, ca vei imparti dragostea care ti-a fost data, ca vei fi bucuros sa afli ca esti fiul lui Dumnezeu.
Lasa ca aceasta prezenta sa-ti intre in oase si sa permita sufletului tau libertatea de a canta, dansa, ruga si iubi.      
El exista aici pentru toti si pentru fiecare dintre noi in parte. (De la Luminita Graur)
   

                                          

                              Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu voi toţi!
                              
                            Pr. Onea Ioan, pr. Popescu Cristian                 

 

DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI
(adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 10 de septembrie 1948)

Preambul
Considerand ca recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane si a drepturilor lor egale si inalienabile constituie fundamentul libertatii, dreptatii si pacii in lume,
Considerand ca ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revolta constiinta omenirii si ca faurirea unei lumi in care fiintele umane se vor bucura de libertatea cuvantului si a convingerilor si vor fi eliberate de teama si mizerie a fost proclamata drept cea mai inalta aspiratie a oamenilor,
Considerand ca este esential ca drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul sa nu fie silit sa recurga, ca solutie extrema, la revolta impotriva tiraniei si asupririi,
Considerand ca este esential a se incuraja dezvoltarea relatiilor prietenesti intre natiuni,
Considerand ca in Carta popoarele Organizatiei Natiunilor Unite au proclamat din nou credinta lor in drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea si in valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru barbati si femei si ca au hotarit sa favorizeze progresul social si imbunatatirea conditiilor de viata in cadrul unei libertati mai mari,
Considerand ca statele membre s-au angajat sa promoveze in colaborare cu Organizatia Natiunilor Unite respectul universal si efectiv fata de drepturile omului si libertatile fundamentale, precum si respectarea lor universala si efectiva,
Considerand ca o conceptie comuna despre aceste drepturi si libertati este de cea mai mare importanta pentru realizarea deplina a acestui angajament,
ADUNEAREA GENERALA proclama
prezenta DECLARATIE UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI, ca ideal comun spre care trebuie sa tinda toate popoarele si toate natiunile, pentru ca toate persoanele si toate organele societatii sa se straduiasca, avand aceasta Declaratie permanent in minte, ca prin invatatura si educatie sa dezvolte respectul pentru aceste drepturi si libertati si sa asigure prin masuri progresive, de ordin national si international, recunoasterea si aplicarea lor universala si efectiva, atat in sanul popoarelor statelor membre, cit si al celor din teritoriile aflate sub jurisdictia lor.
Articolul 1
Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi. Ele sunt inzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unii fata de altele in spiritul fraternitatii.
Articolul 2
Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si libertatile proclamate in prezenta Declaratie fara nici un fel de deosebire ca, de pilda, deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alte imprejurari.
In afara de aceasta, nu se va face nici o deosebire dupa statutul politic, juridic sau international al tarii sau al teritoriului de care tine o persoana, fie ca aceasta tara sau teritoriu sint independente, sub tutela, neautonome sau supuse vreunei alte limitari a suveranitate.
Articolul 3
Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale.
Articolul 4
Nimeni nu va fi tinut in sclavie, nici in servitute; sclavajul si comertul cu sclavi sint interzise sub toate formele lor.
Articolul 5
Nimeni nu va fi supus torturii, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.
Articolul 6
Fiecare om are dreptul sa i se recunoasca pretutindeni personalitatea juridica.
Articolul 7
Toti oamenii sint egali in fata legii si au, fara nici o deosebire, dreptul la o egala protectie a legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie egala impotriva oricarei discriminari care ar viola prezenta Declaratie si impotriva oricarei provocari la o asemenea discriminare.
Articolul 8
Orice persoana are dreptul la satisfactia efectiva din partea instantelor juridice nationale competente impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sint recunoscute prin constitutie sau lege.
Articolul 9
Nimeni nu trebuie sa fie arestat, detinut sau exilat in mod arbitrar.
Articolul 10
Orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod echitabil si public de catre un tribunal independent si impartial care va hotari fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie asupra temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata impotriva sa.
Articolul 11
Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovata pana cand vinovatia sa va fi stabilita in mod legal in cursul unui proces public in care i-au fost asigurate toate garantiile necesare apararii sale. Nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni care nu constituiau, in momentul cind au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului international sau national. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsa mai grea decit aceea care era aplicabila in momentul cind a fost savarsit actul cu caracter penal.
Articolul 12
Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viata sa personala, in familia sa, in domiciliul lui sau in corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.
Articolul 13
Orice persoana are dreptul de a circula in mod liber si de a-si alege resedinta in interiorul granitelor unui stat. Orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv a sa, si de reveni in tara sa.
Articolul 14
In caz de persecutie, orice persoana are dreptul de a cauta azil si de a beneficia de azil in alte tari. Acest drept nu poate fi invocat in caz de urmarire ce rezulta in mod real dintr-o crima de drept comun sau din actiuni contrare scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.
Articolul 15
Orice persoana are dreptul la o cetatenie. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa sau de dreptul de a-si schimba cetatenia.
Articolul 16
Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea casatoriei, in decursul casatoriei si la desfacerea ei.
Casatoria nu poate fi incheiata decat cu consimtamintul liber si deplin al viiitorilor soti.
Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului.
Articolul 17
Orice persoana are dreptul la proprietate, atit singura, cit si in asociatie cu altii.
Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa.
Articolul 18
Orice om are dreptul la libertatea gandirii, de constiinta si religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea, singur sau impreuna cu altii, atit in mod public, cit si privat, prin invatatura, practici religioase, cult si indeplinirea riturilor.
Articolul 19
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspindi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.
Articolul 20
Orice persoana are dreptul la libertatea de intrunire si de asociere pasnica.
Nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie.
Articolul 21
Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie direct, fie prin reprezentanti liber alesi.
Orice persoana are dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa.
Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointa trebuie sa fie exprimata prin alegeri nefalsificate, care sa aiba loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal si exprimat prin vot secret sau urmind o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului.
Articolul 22
Orice persoana, in calitatea sa de membru al societatii, are dreptul la securitatea sociala; ea este indreptatita ca prin efortul national si colaborarea internationala, tinandu-se seama de organizarea si resursele fiecarei tari, sa obtina realizarea drepturilor economice, sociale si culturale indispensabile pentru demnitatea sa si libera dezvoltare a personalitatii sale.
Articolul 23
Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la conditii echitabile si satisfacatoare de munca, precum si la ocrotirea impotriva somajului.
Toti oamenii, fara nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munca egala.
Orice om care munceste are dreptul la o retribuire echitabila si satisfacatoare care sa-i asigure atat lui, cat si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana si completata, la nevoie, prin alte mijloace de protectie sociala.
Orice persoana are dreptul de a intemeia sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselelor sale .
Articolul 24
Orice persoana are dreptul la odihna si recreatie, inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de munca si la concedii periodice platite.
Articolul 25
Orice om are dreptul la un nivel de trai care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei sale, cuprinzand hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare in caz de somaj, boala, invaliditate, vaduvie, batranete sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta, in urma unor imprejurari independente de vointa sa.
Mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire deosebite. Toti copiii, fie ca sint nascuti in cadrul casatorii sau in afara acesteia, se bucura aceeasi protectie sociala.
Articolul 26
Orice persoana are dreptul la invatatura. Invatamantul trebuie sa fie gratuit, cel putin in ceea ce priveste invatamantul elementar si general. Invatamantul elementar trebuie sa fie obligatoriu. Invatamantul tehnic si profesional trebuie sa fie la indemina tuturor, iar invatamantul superior trebuie sa fie de asemenea egal, accesibil tuturora, pe baza de merit.
Invatamantul trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si intarirea respectului fata de drepturile omului si libertatile fundamentale. El trebuie sa promoveze intelegerea, toleranta, prietenia intre toate popoarele si toate grupurile rasiale sau religioase, precum si dezvoltarea activitatii Organizatiei Natiunilor Unite pentru mentirenea pacii.
Parintii au dreptul de prioritate in alegerea felului de invatamant pentru copiii lor minori.
Articolul 27
Orice persoana are dreptul de a lua parte in mod liber la viata culturala a colectivitatii, de a se bucura de arte si de a participa la progresul stiintific si la binefacerile lui.
Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale si materiale care decurg din orice lucrare stiintifica, literara sau artistica al carei autor este.
Articolul 28
Orice persoana are dreptul la o oranduire sociala si internationala in care drepturile si libertatile expuse in prezenta Declaratie pot fi pe deplin infaptuite.
Articolul 29
Orice persoana are indatoriri fata de colectivitate, deoarece numai in cadrul acesteia este posibila dezvoltarea libera si deplina a personalitatii sale.
In exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare om nu este supus decit numai ingradirilor stabilite prin lege, exclusiv in scopul de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor si libertatilor altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte ale moralei, ordinii publice si bunastarii generale intr-o societate democratica.
Aceste drepturi si libertati nu vor putea fi in nici un caz exercitate contrar scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.
Articolul 30
Nici o dispozitie a prezentei Declaratii nu poate fi interpretata ca implicand pentru vreun stat, grupare sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savarsi vreun act indreptat spre desfiintarea unor drepturi sau libertati enuntate in prezenta Declaratie.
                                                 

                                              

                                                          Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie
                                                         
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,      
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor,
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântul        
Spada ta de sânge duşman fumegând,
Şi deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând,
Spună lumii large steaguri tricolore,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Cînd s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surâzând,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Cînd cu lampa-i zboară lumea luminând,
El pe sânu-ţi vergin încă să coboare, 
Guste fericirea raiului ceresc,                           
Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!
Tînără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţă în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!
                   Mihai Eminescu

Dreptul la viata

In timp ce se plimba pe plaja un batran a vazut un copil care lua stele de mare din nisip si le arunca inapoi mare. S-a apropiat de baiat si la intrebat ce face. Baiatul i-a raspuns ca stelele de mare ar muri daca raman  in nisip dupa rasaritul soarelui.
"Dar plaja asta se intinde pe kilometri intregi", i-a spus batranul. "Trebuie sa fie mii de stele de mare esuate in nisip. Ce conteaza daca salvezi cateva?"
Baiatul s-a uitat la steaua de mare pe care o tinea in mana,  apoi a aruncat-o in mare.
"Ei bine, pentru ACEASTA stea de mare conteaza enorm!"  Silviu Radu .

Gluma

La facerea lumii, Dumnezeu, pentru a-i ajuta pe oameni sa prospere, a hotarât sa dea printr-o “Lege Divina” fiecarei natii câte doua virtuti. Astfel, El i-a facut:
- Pe elvetieni - ordonati si respectuosi fata de legi;
- Pe englezi - perseverenti si studiosi;
- Pe japonezi - muncitori si rabdatori;
- Pe francezi - culti si rafinati;
- Pe spanioli - veseli si ospitalieri etc.
Când a ajuns la români, I-a spus îngerului consilier care si nota:
- Românii vor fi inteligenti, cinstiti si buni politicieni;
Dupa ce a publicat-o în “Monitorul Celest”, îngerul a remarcat:
- Doamne, ai dat tuturor popoarelor câte doua virtuti, iar românilor trei. Oare în acest fel, nu cumva ei îi vor depasi si exploata pe toti ceilalti?
- Aoleu, asa e! Ai dreptate! Atunci sa revenim cu o “Ordonanta”.
Pentru ca virtutile Dumnezeiesti, o data acordate, nu se mai pot lua înapoi, precizez ca nimeni nu va putea avea mai mult de doua virtuti, din cele trei, în acelasi timp!
Si astfel, se explica de ce românii care:
- Sunt inteligenti si cinstiti, în nici un caz nu fac politica;
- Sunt cinstiti si fac politica, categoric nu sunt inteligenti;
- Fac politica si sunt inteligenti, fara nici un fel de dubiu, nu sunt deloc cinstiti!
Gluma preluata de pe 9AM NEWS.

HOROSCOPUL ANULUI 2010

                             

BERBEC
Pentru Berbec, 2010 va fi un an al schimbarii si al provocarii, iar in prima parte a anului, provocari si sanse neprevazute ii fac cu ochiul Berbecului. In 2010, Berbecul va reusi sa scape de anumite frustrari legate de propria persoana cu care acesta s-a confruntat in ultimul an, iar abilitatea de a comunica si de a impartasi ideile va fi supusa unui proces de reinnoire. Cu precadere pe plan profesional, Berbecul isi va demonstra istetimea si iscusinta in a mestesugi cuvintele. In cazul in care primele 5 luni ale noului an vor fi insotite de eforturi sustinute din partea Berbecului, o imbunatatire vizibila a performantelor profesionale este posibila. In aceasta perioada, Berbecul va aborda o atitudine pozitiva asupra vietii, debordand de optimism, entuziasm si incredere in sine. Este posibil ca deciziile pe care Berbecul le va lua cu privire la viata personala sa starneasca reactii mai putin prietenoase din partea unor vechi cunostinte. Cu toate acestea, in ultimele trei luni ale anului, vei pune mai mult accent pe viata sociala. Vei interactiona cu oameni diferiti care iti vor schimba unele viziuni, vei cunoaste persoane noi si interesante sau chiar sufletul pereche. Iubirea nu te preocupa in mod deosebit anul acesta caci esti hotarata sa lasi totul in seama destinului. Fericirea de care te bucuri va fi umbrita de imbolnavirea unei persoane dragi din familie. Vechile interese ale Berbecului vor fuziona cu unele noi, existand tendinta de a le defavoriza pe primele.
TAUR
Cum va fi anul 2010 pentru nativii din Taur? Unul care se anunta indeosebi favorabil planurilor pe care le-ai urmat in ultimii trei ani, un timp excelent pentru a-ti face prieteni noi, pentru a le castiga increderea si a-i tine aproape pe cei vechi, pentru a-ti slefui strategiile, pentru a arunca in joc ultimele mize. Pentru a ramane conectata la realitati concrete, ar trebui mai mult ca niciodata sa asculti de ceea ce iti spune instinctul. Mai mult ca niciodata, vei fi nevoita sa relationezi mai intens cu cei din jur, iar in anumite circumstante, implinirea personala va depinde de spiritul tau diplomat si de capacitatea ta de a-ti tine sub control sentimentele si impulsivitatea. Se ivesc destule oportunitati de a-ti dovedi superioritatea in fata celor care te-au nedreptatit anul trecut. Cu toate acestea, schimbarea locului de munca sau avansarea profesionala sunt posibile abia in a doua jumatate a anului. Daca esti singura, sunt sanse mari sa cunosti persoana potrivita in timpul calatoriilor tale in interes de afaceri sau sa reiei o relatie pe care ai incheiat-o cu ceva timp in urma. Celor casatoriti le este recomandata insa mai multe precautie, caci anumite probleme care au mult de-a face cu gelozia si situatia materiala precara sunt inevitabile. Cheltuieli financiare neprevazute or sa-ti dea ceva batai de cap in 2010 asa ca ar fi indicat sa mizezi mai mult pe pragmatism si pe ratiune, economisind sau cheltuind mai cu masura. Direct de la sanatate, astrologii aduc vesti bune: din punct de vedere fizic, te vei simti excelent. Poate doar unele probleme ce tin de circulatia sangelui, insa acestea sunt insignifiante.
GEMENI
Datorita autoritatii pe care Marte o exercita asupra Gemenilor in 2010, acesti nativi vor incepe noul an in forta, fiind activi, dinamici si ambitiosi, dornici sa reuseasca si sa-si finalizeze planurile pe care le-au adandonat la sfarsitul anului trecut. Au insa mici hopuri de depasit. Gemenii vor actiona repede, individualist si egoist, concentrandu-se mai mult asupra scopurilor decat asupra mijloacelor, fara sa tina cont ca anul 2010 este pentru ei un an al muncii colective, iar nu individuale. De asemenea, Gemenii vor fi impulsivi, amatori sa castige cat mai mult si sa cheltuiasca pe masura. Este drept ca vor trai pentru ziua de astazi, insa fara sa se gandeasca nicio secunda la cum o sa arate maine. Din punct de vedere financiar, in ciuda vremurilor potrivnice, inceputul de an se anunta mai mult decat promitator. Cealalta jumatate a anului este moderata. Castiguri substantiale continua sa anime puterea de munca a nativului din Gemeni, insa acestea se vor reduce treptat. Pentru a ajunge la un echilibru intre munca, scop in viata si fericire trebuie sa-ti canalizezi energia astfel incat sa nu pierzi din vedere viata personala, mai ales ca influentele amestecate ale lui Jupiter si Saturn te ajuta sa-ti programezi corect prioritatile. Daca anul trecut ai depus eforturi considerabile pentru a conduce relatia ta de iubire inspre o directie pozitiva, acum, cu usurinta, te poti apropia de partener. Mai greu este insa sa eviti unele probleme de sanatate pe care le capeti din cauza situatiilor stresante la care te expui de bunavoie.
RAC
Nu un an spectaculos sau al schimbarilor dramatice si peste noapte asa cum si-ar dori Racul, ci unul echilibrat, cu bune si rele deopotriva, placut si favorabil per ansamblu. Din punct de vedere profesional, primele 4 luni al anului vor fi o trambulina spre acumularea de noi cunostinte si o demonstratie in fata celorlalti a abilitatilor pe care le ai. In primele trei luni, este foarte probabil sa-ti schimbi locul de munca. Chiar daca noile castiguri nu vor fi tocmai pe masura asteptarilor tale, noul job te intriga. Il gasesti mai motivant decat cel anterioar, potrivindu-se de minune profilului tau de personalitate. Marea dilema a anului 2010? Pe plan personal vei fi nevoita sa iei unele decizii, nebeneficiind de sprijinul celor dragi. Sentimental vorbind, te vei trezi prinsa in anumite situatii care cer un control mai riguros al emotiilor decat cel obisnuit. Dupa o perioada indelungata de cautari si autocautari, dupa un timp al introspectiei si al cunoasterii de sine, dupa luna Octombrie, Racii singuri sau cei divortati isi vor gasi linistea alaturi de un nou partener. Poate ca nu va fi iubirea foc pe care au avut-o si la care sperau odata, insa vor redescoperi iubirea la un nivel diferit, intr-un mod care actioneaza ca un balsam asupra inimii lor destul de incercate in ultima vreme. Din cauza pozitiilor planetelor, racelile frecvente si accesele de tuse nu sunt excluse. Exista de asemenea si posibilitatea efectuarii unei interventii chirurgicale. Unele dintre problemele cu care Racii se vor confrunta in 2010 sunt legate de o persoana apropiata din familie, probabil mama sau tatal, dar si de achizitionarea, vanzarea sau renovarea unei locuinte.
LEU
Va urma un an dificil pentru nativii din Leu, fericit la sfarsit si presarat cu mult neprevazut si situatii dilematice la inceput. In 2010, planetele aflate in casa Leului isi vor schimba in mod frecvent pozitia, defavorizand indeosebi individualitatea Leului. O perioada destul de mare din an Jupiter se va afla in casa a 7-a a Leului, iar Saturn, in cea de a doua casa. In ciuda eforturilor care vor fi depuse, in ciuda muncii care se va dubla fata de anul trecut, anumite nemultumiri pe plan profesional nu pot fi evitate. In acest plan, aliantele cu noi parteneri sunt recomandate abia dupa luna Aprilie. Daca apare in plan o propunere de schimbare a jobului, Leul ar face bine sa se gandeasca de doua ori inainte de a spune “da”. Ceea ce nu este deloc caracteristic Leului, acesta va avea un comportament mai mult emotional, dand dovada de nesiguranta de sine si de ezitare. Daca nativii din Leu se vor confrunta cu vreo depresie, aceasta va fi una trecatoare. Leii vor sti cum sa iasa din ea cu fruntea sus. Partenerul de viata ii va ajuta sa-si gaseasca echilibrul si puterea de a merge mai departe. In ciuda tuturor problemelor, datorita intelegerii si sprijinului partenerului, Leii vor fi fericiti.
FECIOARA
Anul 2010 inseamna regasire de sine si purificare pentru Fecioara. Pentru a avansa din punct de vedere moral si pentru a inlatura tot ceea ce este superficial in natura lor, nativii acestui semn se vad nevoiti sa-si reinnoiasca propria personalitate, sa se inarmeze cu indrazneala si sa iasa puternic in fata. Avansarea sau ameliorarea situatiei lor profesionale depinde in mare masura de acest lucru. Nu ar fi rau sa se duca singuri si sa-si sustina cauza in fata sefului. Bineinteles, insotiti de dovezi concrete... Pe plan personal, in ceea ce priveste relatia cu partenerul de viata, la inceputul anului, intre Ianuarie si Aprilie, Fecioara va trebui sa demonstreze tarie si rabdare pentru a rezista in fata atacurilor anumitor persoane din jur. Odata depasite aceste puncte critice din viata amoroasa a Fecioarei, lucrurile vor evolua senin si lin, fara divergente prea mari, spre un final incununat cu fericire. Evita sa faci anumite investitii financiare in prima parte a lui 2010, dar daca vrei sa achizitionezi o locuinta sau o masina noua, lunile septembrie -decembrie sunt favorabile acestei decizii. Lasa ca entuziasmul ceremoniei care va avea loc in familia ta sa te cuprinda si pe tine.
BALANTA
In anul care vine, conjuctura lui Venus si a lui Uranus te face sa fii carismatica, punand in acelasi timp accent pe latura ta romantica. Atat in dragoste cat si pe plan profesional, vei fi stimulata de dorinta reinnoirii, a schimbarii si a originalitatii. Deoarece Saturn se va afla in casa a 7-a si in cea de a 10-a a Balantei, casatoriile, intelegerile si promisiunile vor capata un sens puternic de realitate. Toate cele trei aspecte stau sub semnul implinirii si al pozitivului. Exista sanse mari ca relatiile de lunga durata sa capete un sens oficial pentru Balanta in 2010. Exista sanse mari ca o intelegere sau o promisiune facuta cu un an in urma sa fie onorata anul acesta. Nu te vei imbogati peste noapte si nici nu vei castiga la loto, insa te vei angaja cu entuziasm in activitati cu scopuri umanitare, vei accepta cu entuziasm si tragere de inima noi proiecte la locul de munca, vei spune “da” fara ezitare propunerilor partenerului, veti vizita teritorii pe care nu le-ai mai vazut pana acum, vei descoperi, te vei lasa descoperita.... in mai multe cuvinte... vei simti cu adevarat ce inseamna sa traiesti si sa te bucuri de viata. Sfatul nostru este sa pastrezi macar o urma de echilibru caci toate acestea, venind deodata, ar putea sa fie prea mult pentru tine. Din umbra te pandesc unele afectiuni ale sistemului imunitar.
SCORPION
Pentru ceilalti, schimbarile care vor avea loc in 2010 in viata Scorpionului nu sunt tocmai semnificative. Pentru Scorpion insa, anul 2010 va fi unul decisiv, extrem de important, in jurul lui construindu-se si dezvoltandu-se urmatorii ani. Cu Jupiter de partea sa, pozitionat in cea de 4-a si a 5-a casa a Scorpionului si Saturn plasat in cea de a 11-a casa, Scorpionul va avea parte de o portie zdravana de noroc, circumstante favorabile si investitii potrivite. Aventurile financiare din ultima perioada de timp i-au cam taiat acestuia din elan si din speranta asa ca Scorpionul gaseste ca anul 2010 este timpul potrivit pentru ca el sa mizeze pe stabilitatea asigurata de un job. Iata insa ca lunile de vara vin cu posibilitati de profit neasteptat sau cu un renascut simt al proprietatii. Asadar, daca vreti sa cumparati o casa, o proprietate, un teren la care visati de mult timp, dati-i bataie. 2010 este momentul astral potrivit. Sunt sanse maxime sa realizati ceea ce v-ati propus, iar acest nou aspect va duce simtitor la imbunatatirea relatiei cu partenerul de viata, ba chiar avandu-se in vedere posibilitatea intemeierii unei familii sau cea a nasterii unui copil. Din cauza unei comunicari deficitare cu cei din familie, unele mici discordii si suparari nu sunt deloc excluse. In lunile de iarna, viata sociala va aduce mari satisfactii si vibratii pozitive Scorpionului.
SAGETATOR
Nu fabulos, nu extraordinar, nu plin de noroc, nu aducator de situatii exceptionale. Dar revelator. Asa va fi 2010 pentru Sagetator. O perioada de timp potrivita pentru ca Sagetatorul sa intoarca spatele unor situatii mai putin placute carora a fost supus in ultima vreme. Existau prea multe constrangeri si prea multe impuneri comparativ cu posibilitatile de afirmare ale Scorpionului. Acum vine insa pentru tine un pay-back time mai mult decat satisfacator. Capacitatile Sagetatorului se fac remarcate dincolo de piedici, insa pentru asta este nevoie de ceva rabdare. Daca te-ai simtit nedreptatit la locul de munca sau in grupul tau de prieteni, o sa ai castig de cauza. Un soi de schimbare va avea loc abia in lunile august-octombrie 2010. Vei duce la bun sfarsit un ciclu in care ai asimilat, ai invatat si ai capatat ceva experienta. Pe plan personal, nu au loc evenimente majore in viata Sagetatorului, nu-si va schimba peste noapte statutul civil. Chiar daca in lunile mai-august pot aparea unele divergente legate de tendinta Sagetatorului spre posesivitate exagerata, Sagetatorul gaseste multa liniste si confort. Conflicte pot aparea intre Scorpionii parinti si copiii acestora. Sagetatorii singuri vor fi plini de vitalitate si energie, insa se vor confrunta cu anumite frustrari cauzate de incapacitatea de a gasi sau de a primi dragoste in ceea ce ei considera timp util. Lunile de toamna aduc sanse noi de iubire si de intalnire a sufletului pereche.
CAPRICORN
Per ansamblu, anul 2010 va fi un an distractiv pentru Capricorn, acesta profitand de toate sansele care i se ofera pentru a se simti bine, pentru a-si delecta spiritul prin calatorii, cursuri profesionale, activitati antrenante, dar si pentru a-si confirma propria valoare. In viata personala, tensiunile si situatiile alarmante se tin lant asa ca nu ar fi rau ca la inceputul anului sa tratezi lucrurile cu mai multa seriozitate si maturitate. Treptat, treptat, pe parcursul anului, perspectivele tale asupra vietii incep sa se schimbe. Intr-un sens pozitiv. Daca esti unul din nativii acestei zodii, te vei bucura in primele luni ale anului de o mare energie sentimentala care, daca nu este temperata si tinuta sub control, poate conduce relatia cu partenerul de viata intr-o directie gresita. Mare grija trebuie sa ai de sanatatea ta in cea a doua jumatate a lui 2010 caci dietele severe sau un program drastic de slabire ar putea sa-ti dea peste cap intreg confortul fizic. In societate, reusesti sa-ti gasesti o pozitie respectabila, iar cei din jurul tau iti accepta cu usurinta influenta. Perioada August-Noiembrie este ideala pentru reorganizarea fondurilor si pentru a incepe noi negocieri financiare. Atata timp cat reusesti sa rezisti anumitor influente venind din partea unor parteneri, nu exista pericolul pierderii de bani.
VARSATOR
Chiar daca se va confrunta cu anumite situatii pe care le-a tot evitat sau amanat pana acum, facand apel la anumite metode mai putin «pasnice», 2010 se anunta pentru Varsator un an mai luminos si mai entuziast decat de obicei. Viata sa amoroasa va evolua linistit si lin in primele trei luni ale anului, iar din septembrie, Varsatorul isi va condimenta iubirea cu multa filozofie. Din moment ce Saturn si Neptun vor intra in conflict in semnul Varsatorului, oricat s-ar stradui acesta, nu va putea sa scape de anumite dificultati care tin de viata privata. Un alt conflict intre doua planete, Marte si Jupiter, il va face pe Varsator sa fie impacientat, nerabdator, impetuos, actionand si luand decizii necugetat, sub imboldul momentului si al circumstantelor. Confortul material, linistea si relaxarea sunt cele mai importante lucruri pe care Varsatorii le au in vedere in noul an. Anumite presiuni financiare sunt inevitabile in perioada ianuarie –mai. La un anumit moment in calendar, Varsatorul va avea sanse sa castige bani suplimentari intr-un diferit, nou dintr-un hobby mai vechi sau dintr-un job suplimentar. Banii iti intretin libertatea si independenta, insa nu sunt un scop in sine. Nu uita acest lucru, draga Varsator, in a doua jumatate a anului! In 2010 vei pune accent pe prietenie si vei simti nevoia sa ai in jurul tau prieteni si cunostinte cu care impartasesti aceleasi idealuri de viata. Sectorul profesional va ramane dinamic si iti va oferi in continuare posibilitati de a te afirma si de a veni cu idei originale, dezvoltandu-te si invatand in acelasi timp lucruri noi. Gratie unui ritm de munca intens, progresele tale profesionale vor fi vizibile. Daca ai putea insa sa eviti conflictele cu superiorii sau cu partenerii de afaceri pana pe 10 martie, ti-ai face mult bine. Fereste-te de schimbari majore in aceasta perioada precum cele legate de locuinta si domiciliu caci sunt schimbari ce au loc sub concursul imprejurarilor si nu pentru ca ti le-ai dori cu adevarat. Nu te grabi nici cu punerea in practica a unor noi proiecte. Inainte de a incepe ceva nou, trebuie sa te asiguri ca ai lasat totul incheiat in urma. Ar trebui sa ai grija si de sanatatea ta caci la cel mai mic semn de frig te poti alege cu o raceala serioasa. Intrucat unele afectiuni mai vechi legate de stomac si de procesul de digestie recidiveaza, se cere moderatie si cumpatare atunci cand vine vorba de dieta zilnica. Influenta lui Neptun ii face pe ceilalti sa fie receptivi la gandirea ta, insa si tu, la randul tau, te lasi usor influentata de opiniile celorlalti.
PESTI
Este adevarat ca anul 2010 e incarcat mai mult de 50% cu potential de schimbare, insa doar de tine depinde sa faci alegerile potrivite. Poti depasi situatii care te-au limitat. Poti limita situatii care te-ar ajuta sa-ti depasesti conditia. Tu care de obicei esti atat de pasionala si impulsiva, vei fi surprinsa de adancimea propriilor cugetari si de moderatia pe care o pui in tot ceea ce faci. Dar mai putin in dragoste... Aici, ca de obicei, iti vei pierde capul cu totul. In perioada Iunie- mijlocul lunii August, o aventura emotionala iti va intoarce lumea ta rationala cu susul in jos. Va exista multa atractie fizica, multa tachinare, multe momente frumoase si amuzante, insa perspectivele de viitor vizavi de aceasta relatie sunt minime. In ultimul trimestru al anului, cei care sunt implicati intr-o relatie ar trebui sa-si menajeze partenerul si sa nu promita lucruri pe care abia daca le pot duce la bun sfarsit. Pe plan profesional, in 2010, vei avea portia rezervata de surprize. Vei avea parte atat de urcusuri, dar si de coborasuri, dar pentru ca nu exista o constanta a lor, intotdeauna vei avea impresia ca ai fost prinsa pe nepregatite. Poti experimenta anumite blocaje. Poti avea performante remarcabile. Sub influenta planetei Mercur, din februarie si pana in mai, se creeaza premise pentru calatorii spontane, dar si pentru schimbari de domiciliu datorate deplasarilor in interes de serviciu. Din ianuarie si pana in aprilie 2010, din cauza stresului si a muncii in exces, te pot paste o frumusete de insomnii. Aditional, o stare permanenta de surescitare si nervozitate, insotita de o slabiciune fizica, iti poate diminua capacitatea de munca. Munceste, dar fa-ti timp si pentru momentele reenergizante de respiro. Articol prluat de pe 9AM NEWS.

                                                                                   

         
Feng Shui Mental - Sfaturile Lotusului

1.  Da oamenilor mai mult decât se asteapta si fa-o cu bucurie.  
2.  Casatoreste-te cu un barbat/femeie cu care îti place sa stai de vorba.
3.  Nu crede tot ce auzi, cheltuie tot ce ai si dormi când vrei.  
4.  Când spui « Te iubesc », asa sa fie.  
5.  Când spui « Îmi pare rau », priveste omul în ochi.  
6.  Logodeste-te cu cel putin sase luni înainte de a te însura.  
7.  Crede în dragoste la prima vedere.  
8.  Nu râde de visurile cuiva. Oamenii care nu au visuri, nu au prea multe.  
9.  Iubeste mult si pasional. Poti fi ranit, dar este singurul mod de a trai din plin.  
10. În dispute, lupta cinstit. Nu pronunta nume.  
11. Nu judeca oamenii după relatiile pe care le au. 
12. Vorbeste rar, dar gândeste repede.
13. Când cineva  îti pune o întrebare la care nu cunosti raspunsul, zâmbeste si întreaba: "De ce vrei sa stii?"  
14. Tine minte ca marea iubire si marile realizari comporta mari riscuri.  
15. Spune « Noroc » când auzi pe cineva stranutând.  
16. Când pierzi, nu pierde şi lecţia.
17. Tine minte cei trei « R »: Respecta-te; Respecta pe altii;  Responsabilitate pentru toate actiunile tale.  
18. Nu lasa ca o mica disputa sa strice o mare prietenie.  
19. Când îti dai seama ca ai facut o greseala, incearca imediat sa o  corectezi.  
20. Zâmbeste când ridici telefonul. Apelantul va simti asta în vocea ta.  
21. Stai o vreme singur.   (De la Luminita Graur) 

                                                 

Propunere

  Dacă  aş  fi  mai  tânăr,  atunci,  cu siguranţă,  nu   aş   refuza   propunerea  primită  de  la 
USAFIS Organization  pentru emigrare în SUA. Vasile Tudor, 30.11.2009.
VIP 2009
Dear Vasile,
You were found qualified for USAFIS Organization VIP membership!
As a valued customer of the USAFIS Organization, we are proud to inform you that after reviewing your registration details, our immigration experts have found you qualified to enter the USAFIS Organization's VIP membership exclusive section.
A USAFIS Organization's VIP membership is only available to registrants that have better chances for a successful immigration to the USA due to their education, work skills or family status.
Joining to the VIP membership gives you the chance for the multiple year program, which means that your application will be submitted for more than one year and your chances for an American Green Card will significantly increase.
Thank you and good luck in the Green Card lottery.
Best Regards,
 Department
USAFIS Organization

Interpretări

 Sunt copilul simbolic al României, creat de pictorul Nicolae Tonitza pentru a arăta lumii întregi câtă frumuseţe şi puritate există în fiinţa umană plăpândă,  al  cărei  destin  este  marcat  de  responsabilitatea  factorilor decizionali.  Copiii şi florile se aseamănă foarte mult – sunt gingaşi şi trebuie protejaţi pentru a rezista într-un mediu imprevizibil…  Dacă iubiţi copiii, atunci veţi promova o politică înţeleaptă pentru ca viitorul acestora pe Terra să fie asigurat. 
Înainte de a concepe şi  a aproba o lege importantă, primeniţi-vă spiritul în candoare, alungaţi meschinăria şi reflectaţi mult asupra consecinţelor pe care  aceasta le poate avea în perspectivă asupra calităţii vieţii  în acest tulburător veac,  la cumpăna dintre milenii.    
Cred că acesta a fost mesajul profund pe care l-a transmis Tonitza atunci când m-a creat. Voi ce credeţi?Dumnezeu să vă lumineze mintea şi să vă ajute în proiectul pentru România de mâine.

 Mesaj către femei

Să fie azi pace în sufletul tău. Ai încredere că eşti acolo unde e locul tău, unde e nevoie de tine. Nu uita de posibilităţile  infinite care se nasc din credinţa în tine şi în ceilalţi.
Foloseşte darurile pe care le primeşti, care iţi sunt date, şi dă în continuare altora dragostea pe  care  o  primeşti.
Fii mulţumită  de  felul  în  care  eşti  tu,  aşa  cum  eşti.
Lasă această înţelepciune să pătrundă adânc, până în măduva oaselor şi dăruieşte sufletului tău cântec, muzică, dans, rugăciune şi libertatea de a iubi.  Asta există pentru noi toţi. 
Luminiţa Graur, 16.11.2009.

                                                                                     

Tradiţii şi obiceiuri din Dragalina
Localitatea noastră, aproximativ nouă ca existenţă şi cuprinzând oameni veniţi din  toate colţurile ţării, ca orice sat românesc,  are o viaţă spirituală bogată. Perenitatea tradiţiilor populare a fost influenţată de lumea oraşului care pătrunde, datorită tinerilor, dar şi schimbărilor sociale. Dispar o serie de datini, credinţe, portul popular, hora satului, datini legate de muncă, de naştere sau de nuntă. Totuşi, unele datini legate de sărbătorile de peste an le observăm şi astăzi:
*Hramul bisercii – biserica purtând numele sfinţilor Mihail şi Gavril.E sărbătoare mare la care participă întregul sat – de la copii la bătrâni. După oficierea cultului la biserică, urmează cinstirea sfinţilor patroni cu mâncare şi băutură în diferite locaţii şi sub patronarea preoţilor, dar şi în casele oamenilor ce poartă aceste nume sfinte.
*Lăsatul Secului, pentru Postul Crăciunului pe 14 noiembrie, sau pentru Postul Paştelui.Petrecerea legată de aceste sărbători este strict familială. Cei mici vizitează pe cei mari, copiii pe părinţi, finii pe naşi. Cei care vin să lase Lăsatul Secului cu cei dragi aduc un plocon, sărută mâna şi cer iertare şi împăcare gazdei.La Lăsatul Secului de Paşti, odată cu venirea nopţii, în curte sau la porţi se organizează un foc alimentat cu resturi vegetale din curtea măturată înainte, cu lemne sau bucăţi de cauciuc. La foc se strâng rude, vecini, copii şi tineri. Se sare peste foc pentru a scăpa de boli, de necazuri. Este, însă, şi un prilej ca oamenii să se cinstească şi să se-n pace.
*Ignatul (Ignatul Porcilor – 20 decembrie), sărbătoare rurală, când se taie porcul de Crăciun după un ritual bine ştiut. În zorii acestei zile, cei ai casei ajutaţi de rude, vecini sacrifică porcul după care urmează ,,pomana porcului”, dar şi ritualul perpetuuării animalului de sacrificiu. ,,Victima” este pregătită cu gesturi şi formule rituale: animalul este stropit cu apă sfinţită, este aşezat cu capul spre răsărit, pe frunte este trasată o cruce pe care se presară sare, iar în casă sunt rostite formule rituale: ,,Doamne ajută!” ,,Să-l mâncaţi cu sănătate!”
*Boboteaza (6 ianuarie) e sărbătoarea întregului sat, când se practică profilaxia şi purificarea apelor, a oamenilor cu aghiasmă; sunt alungate spiritele malefice din gospodărie şi din anexele gospodăreşti.Caii - ajutorul de bază al ţăranului -  sunt aduşi după terminarea ritualului din biserică, pentru a fi botezaţi de preot cu apă sfinţită. Apoi, la marginea localităţii, flăcăii satului organizează întreceri cu cai, prilej de laudă cu cei mai frumoşi şi mai iuţi telegari.
*Măcinicii (9 martie) păstrează elemente rituale ale străvechiului început de An agrar celebrat la echinopţiul de primăvară. In această zi se fac copturi sub forma cifrei 8 unse cu miere şi miez de nucă, sau împletituri din cocă în forma cifrei8, care se fierb cu nucă, scorţişoară, zahăr şi lămâie.Toate aceste preparate se împart la rude şi vecini de sufletul morţilor. Tradiţia susţine că e bine să bei în această zi 40 sau 44 de pahare de vin. Prof. Moraru Lucia, 17.11.2009.

                                                                                                                                                                             

 

 

Priviţi cu atenţie fotografia! Preşedintele Argentinei a primit această fotografie pe care a denigrat-o, 8 zile mai târziu fiul său moare.  Această imagine este miraculoasă şi sfântă!!!  
Luminiţa Graur, 18.11.2009.

 




 DOAR IUBIREA...

Între doi tâlhari, pe-o cruce                                        
Umilit, lipsit de slavă, 
Te-ai supus smerit, Stăpâne,
Pentru lumea ce ţi-e dragă.

Ca prin marea suferinţă
Şi a Ta preasfântă moarte,
Să ne dai nouă viaţă
Şi iertare de păcate.

Nu Te-au răstignit iudeii
Nici puterea lui Pilat,
Doar iubirea pentru oameni         
Pe cruce Te-a înălţat.

Şi a noastră nemurire
Ne-ai adus prin Înviere,
Sfărâmând tăria morţii
Şi a iadului putere.

Te slăvim pe Tine, Doamne
C-ai adus în lume viaţă
Şi-ai adus a noastră clipă - efemeră...
De speranţă.
                             Pr. Mircea Lazăr

Destăinuire

În căutarea reperelor existenţei,  este bine să vă  raportaţi  la afirmaţia lui Socrate: „Cunoaşte-te pe tine însuţi”. Şi totuşi, ce poţi să faci într-o lume imprevizibilă în care banul este la putere iar valorile perene de bine, frumos şi adevăr sunt dominate de răutate, inestetic  şi lipsă de responsabilitate. Este inacceptabil, destinul românului nu poate să rămână la discreţia Liberului Arbitru, dar, deocamdată, să reflectăm asupra vieţii în universul arghezian.

DE CE-AŞ FI TRIST
de Tudor Arghezi

De ce-aş fi trist, că toamna târzie mi-e frumoasă ?
Pridvoarele-mi sânt coşuri cu flori, ca de mireasă.
Fereastra mi-este plină
De iederi împletite cu vine de glicină.
Beteala şi-o desface la mine şi mi-o lasă,
Cînd soarele rămâne să-l găzduiesc în casă.
O prospeţime nouă surâde şi învie
Ca de botez, de nuntă şi ca de feciorie.

De ce-aş fi trist ? Că pacea duioasă şi blajină
Mă duce ca o luntre prin linişti de lumină ?
E un surâs şi-n vraful de cărţi, să mă alinte.
Vieţi noi tresar vioaie din foste oseminte.
Văd frunza că scoboară din ramuri câte una.
Le ruginise bruma, le argintase luna.
Aud şi grânguritul de dragoste cu jele,
Oprit cu porumbeii pe coama casei mele.

Luceferii de noapte, scăpărători, i-adun
Din cerul ca o coadă deschisă de păun.
Singuratatea-mi doarme, culcată-n somn alături,
De-a lungul, între paturi.
Mă-ntrebă câteodată, trezită dintr-un vis :
-,,Eşti tot aici cu mine şi tot cu mine-nchis?,,
Nu mă sfiiesc de dânsa, nici ei nu-i e ruşine
Că fuge să se-ascundă de lume lîngă mine.

De ce-aş fi trist ? Că nu ştiu mai bine să frământ
Cu sunet de vioară urciorul de pământ ?

Nu mi-e clădită casa de şiţa peste Trotuş,
În pajiştea cu crânguri ? De ce-aş fi trist ? Şi totuş…

 Declaraţii incendiare ale prof. Vania Atudorei
Microbiologul roman VANIA ATUDOREI spune din interior adevarul despre MAFIA INDUSTRIEI FARMACEUTICE si despre MINCIUNA GRIPEI PORCINE

Postat de admin pe 05 Nov 2009 la 07:45 am | Categorii: "GRIPA PORCINA"/VACCIN, Pagini laice, Presa  Print This Post

Nu e un “conspirationist”, nu e un “profan”, nu e nici macar un specialist de rand sau cineva care ar avea vreun interes impotriva Big Pharma. Pentru ca este el insusi managerul general al unei astfel de companii din Canada, Sterigen. Asadar vorbeste din interior si stie cel mai bine despre ce este vorba in legatura cu interesele companiilor farmaceutice si cu isteria gripei porcine. Este microbiolog de top si este roman, originar din Botosani. Spune multe lucruri pe fata, chiar daca este evident ca nu poate spune chiar tot sau nu poate merge pana la capat… Ascultati-l pe Vania Atudorei si incercati sa faceti cunoscuta si altora inregistrarea. Este o marturie absolut limpede si inatacabila, care zguduie toata constructia de nisip a terorii “pandemice” care incearca sa ne bulverseze acum vietile si sa ne faca sclavii vanzatorilor de medicamente si de vaccinuri.
VANIA ATUDOREI, microbiolog roman, specialist de top, Directorul Companiei Sterigen din

CanadaADEVARUL NEPLACUT DESPRE INDUSTRIA FARMACEUTICA ROSTIT DE UN INSIDER.DEMASCAREA MINCIUNII GRIPEI PORCINE!

(emisiune Radio Cluj, 14 august 2009)

Doar cateva extrase din interviu:
- Se face o afirmatie referitoare la cancer, cum ca, de fapt, industria farmaceutica din intreaga lume este cea care nu permite rezolvarea cancerului, pentru ca ar exista deja medicamente, dar industriei farmaceutice ii este mai profitabil sa produca citostatice.
- Partial este adevarat. Industria farmaceutica este si o industrie necinstita, este si o industrie ipocrita, este si o industrie care vrea sa faca profituri si le face din plin. Pot sa va dau un exemplu. Tratam sinuzita cu antibiotice – se folosea la inceput tetraciclina si s-a descoperit un alt antibiotic de 10 ori mai puternic, iar industria farmaceutica nu voia sa-l fabrice, desi era mult mai eficient si trebuia luat numai o data pe zi, iar nu de 3-4 ori pe zi ca tetraciclina, iar industria farmaceutica a zis: “Eu deja am instalatii care m-au costat milioane si miliarde de dolari, eu ce fac cu instalatiile astea si cu vechile antibiotice?”. Este si o industrie care vrea sa faca profituri si care este conservatoare. La un moment dat, sigur ca exista boli pentru care sunt tratamente care, daca sunt prea ieftine, nu le convine pentru ca nu fac profituri.
Medicamentele nu sunt totdeauna eficiente. Si sa va dau un exemplu. Vaccinul pentru gripa care s-a fabricat anul trecut a fost eficient numai in 40-45% din cazuri. Deci sa nu ne facem iluzii ca este o industrie sfanta, careia nu avem nimic sa-i reprosam, impecabila… Etica e departe de asta. In fond, industria asta, in general, este privata, este pe mana unor oameni de afaceri, si ce-i intereseaza pe ei sunt castigurile.
- Se vorbeste tot de mana unor oameni de afaceri si cand este vorba de acest virus AH1N1, gripa porcina. Care este punctul dvs. de vedere, ca microbiolog? Cat este adevar si cat este neadevar?
- Adevar este, sa zicem, 30%, neadevar este 70%. Sunt convins ca unii ziaristi au fost PLATITI ca sa faca mult zgomot pentru nimic.
- De cine au fost platiti?
- De companiile farmaceutice care fabrica vaccinurile gripei si care fabrica medicamente pentru gripa. Pentru ca exista numai doua companii farmaceutice in lume care fabrica niste medicamente pentru gripa, medicamente care sunt mai mult sau mai putin eficiente… nu sunt eficiente nici macar pentru 50% din populatie. Este vorba de compania Hoffmann-La Roche din Basel, Elvetia, care fabrica Tamiflu si este vorba de cea mai mare companie din Anglia, GlaxoSmithKline. Iar aceste companii au tot interesul sa-si vanda medicamentele si sa faca profituri foarte mari. Foarte multe tari, in paranoia [psihoza, n.n.] asta, au cumparat cantitati extraordinare, de milioane si milioane de dolari, care vor expira si vor fi aruncate. Si medicamentele astea sunt cumparate din banii publici, din impozitele si taxele noastre.
Va dau ca exemplu gripa aviara. Acum doi ani a fost paranoia [psihoza, n.n.] cu gripa aviara? Da. Au fost prognosticuri ca aceasta gripa se va transforma intr-o pandemie? Da. N-a fost nici macar o epidemie la nivelul unei tari, dar o pandemie [iar anul acesta este stiut ca  OMS a schimbat definitia pandemiei, reducand conditiile, ca sa o poata declara, n.n.]. Gripa la pasari si la porci exista de cand au aparut speciile acestea pe pamant. Nu este ceva nou. Gripa vine in fiecare an din Hong-Kong, pentru ca acolo sunt sate unde chinezii dorm in aceeasi camera cu ratele, cu gainile, cu porcii, iar virusurile acestea animale se transmit la om, uneori sufera mutatii. Si astazi cu traficul de avioane transportand peste un miliard de pasageri in fiecare an, ceea ce reprezinta mult raportat la populatia planetei… Deci in fiecare an avem gripa, nu este ceva nou. Stiti dvs. ca in fiecare an mor mult mai multi oameni de gripa decat de SIDA? Si cine mor? Mor persoanele in varsta care au o imunitate scazuta, bineinteles, mor cei care au imunitate deficienta…
Se face mult zgomot pentru nimic! Daca era, intr-adevar, sa fie o pandemie, cum a fost in anul 1918, cand se estimeaza ca au fost intre 10-20 milioane de morti de gripa… o pandemie se propaga repede, nu se propaga asa, ca azi au murit 10, si maine mai mor 5, poimaine mai mor 2, s.a.m.d. …
(…) Se iau si niste masuri. Problema este sa nu se cada in paranoia si intr-o extrema, sa nu se exagereze. Pentru ca in cazul gripei aviare s-au cheltuit miliarde de dolari. Au fost tari care au cumparat medicamente, care au cumparat vaccinuri, intre timp toate acestea au expirat si au fost aruncate. Or, banii astia erau din buzunarele noastre si nu erau justificati! Au fost niste exagerari. Uneori este o paranoia care este dorita. De ce? Pentru ca in acest timp… toate companiile care fabrica masti isi vand mastile… Si mastile astea au o eficacitate ZERO! Mastile astea sunt praf in ochii nostri, n-au nicio eficienta! Si totusi sunt tari care cumpara miliarde de masti ca sa protejeze populatia. Hai sa fim seriosi! (vezi, la noi, stirea de acum 2 zile: Vor fi distribuite 7.000 de măşti şi 60.000 de litri de dezinfectanţi în şcolile din Bucureşti si comunicatul CSAT-ului in care s-a luat decizia suplimentarii fondurilor pentru achizitia de echipamente, medicamente, mijloace de protectie si vaccinuri”. ). (…)
Politica farmaceutica o fac oamenii de afaceri, milionarii si miliardarii, in cardasie cu guvernele…
Industria farmaceutica este pe primul loc (ca profit), pentru ca ei pot sa fabrice un medicament cu un dolar si sa-l vanda cu 20 de dolari…
(…) Pe glob, la ora actuala, exista 40.000 de medicamente diferite. Organizatia Mondiala a Sanatatii a facut o lista de medicamente esentiale. Stiti cate a retinut? 300. Va dati seama, din 300, care sunt esentiale, si tu ai ajuns la 40000? Daca mergem in farmacii si aruncam la gunoi jumatate din medicamentele care sunt acolo, populatia va fi mai sanatoasa, asta pot sa v-o garantez..
Alte subiecte importante tratate in interviu:
- Romania nu trebuia sa vanda fabricile de medicamente, este o industrie strategica. Investitiile se fac pentru a inchide fabricile competitoare si a deveni apoi dependenti de produsele vandute de companiile mari.
- De ce cumparam serul fiziologic, in loc sa-l producem in continuare, fiind foarte ieftin si indispensabil?
- De ce nu se investeste in cercetarea si producerea medicamentelor pentru vindecarea infectiei cu stafilococul auriu, desi posibilitatea exista, iar un savant stabilit in Georgia, pe timpul lui Stalin, a gasit acest remediu si acolo se si aplica?
- Despre bolile inventate si despre medicamentele cu efect pur placebo.
- Despre experimentele si testele clinice pe oameni din tarile mai sarace.

Cine este Vania Atudorei?

Vania Atudorei s-a nascut pe 9 decembrie 1953, la Botosani. In anul 1978 a absolvit Universitatea din Iasi, specialitateaBiologie Medicala. Face stagii la Universitatea din Chisinau si la Universitatea Friedrich Schiller din Jena. Dupa o scurta cariera didactica, devine cercetator-biolog la Institutul de cercetari stiintifice din Iasi (1979), apoi lucreaza ca biolog la Fabrica de medicamente Terapia din Cluj-Napoca. Din 1981 devine sef al Laboratorului de Microbiologie Farmaceutica din Cluj-Napoca, fiind, totodata, membru al Uniunii Societatilor de Stiinte Medicale si al Asociatiei Oamenilor de Stiinta din Romania. Intre anii 1990 si 1992 lucreaza la Oficiul Protectiei Apelor si Naturii din Cantonul Jura, Elvetia (unde elaboreaza o noua metoda de analiza a poluarii apelor) si la Laboratorul de Microbiologie al Spitalului din Delemont.
In 1992 emigreaza in Canada. Dupa o scurta sedere la Quebec, se stabileste la Montreal. Intre 1993 si 1996 a fost directorul Departamentului de microbiologie al Companiei farmaceutice Biopharm. In aceasta calitate, a condus proiecte de cercetare privind utilizarea radiatiilor in decontaminare, farmacodinamica antibioticelor in patologia umana si veterinara precum si testarea de noi medicamente contraceptive si anti-SIDA. A lucrat si pentru compania Neopharm. Efectueaza cercetari privind bacteriile implicate in ulcerul si cancerul gastro-duodenal. Pana nu demult, Vania Atudorei lucra pentru o companie montrealeza de analize biologice. Aici a fost remarcat de-a lungul anilor de catre conducerea unuia dintre clientii companiei, si anume firma de produse farmaceutice Sterigen. Care i-a propus, la prima strigare, nici mai mult nici mai putin decat postul de… director general. Acceptand oferta, Vania Atudorei devine nu numai primul roman ajuns in fruntea unei companii farmaceutice de mare prestigiu din Canada, dar si primul microbiolog care conduce o astfel de institutie. Pentru ca, pana acum, pentru astfel de posturi erau preferate persoane cu pregatire manageriala, economisti sau posesori de MBA. Sterigen este practic un “pionier” al deciziei de instalare in functia de director general a unui specialist microbiolog. Atudorei considera ca printre atuurile de care a beneficiat in frumoasa sa ascensiune profesionala canadiana se afla scoala din Romania si perioada lucrata la Terapia Cluj. Pe langa slujba de director general la Sterigen, el preda la doua colegii, unul in Montreal si unul in Ontario, si este consultant al ACDI (Agence Canadienne de Developpement International). La o universitate din Montreal, el preda cursuri in domeniul fabricatiei medicamentelor sterile (o premiera in domeniu), cursuri terminate de peste 400 de absolventi pana acum, dintre care vreo 60 de romani.  Articol trimis de Florin Iacob, 25.11.2009.

                                                                                              

Supun atenţiei factorilor de decizie următoarea propunere de invenţie înregistrată la OSIM. Vasile Tudor, 25.11.2009.



  

                                       

                                 
Metode naturiste pentru combaterea răcelii

Simptomele racelilor variaza de la simple scurgeri nazale, pana la dureri puternice in gat, afectarea laringelui cu ragusire, tuse sau chiar afectarea plamanilor. Iata cateva dintre cele mai folosite remedii naturiste pentru combaterea acestor simptome  Durerile de cap, starea astenica, durerile muculare, febra si frisoanele sunt cateva simptome ce insotesc racelile. Termenul de “raceala” este unul generic, desemnand mai multe tipuri de infectii repiratorii: bacteriene – cele mai frecvente, virale – gripa, sau parazitare – limbricul de exemplu, un parazit care traverseaza si plamanul, “pneumonie migratorie”
Remedii pentru durerile in gat
Cel mai recomandat este usturoiul: se piseaza cativa catei de usturoi, se pune apa calduta si se recomanda 3-5 gargare pe zi. Ceaiurile sunt de asemenea calmante si spala gatul, cele mai utilizate pentru raceli fiind ceaiurile de flori de tei, soc, macese, fructe de padure sau citrice, galbenele, ciubotica-cucului, cimbrisor, musetel. potrivit Healthy.
Se recomanda alimente care contin multa vitamina C, in special muraturi si citrice.
Remedii pentru tuse
Se recomanda infuzie din ceaiurile indicate mai sus: 5-6 plicuri de plante la un litru de apa clocotita, care se toarna intr-un vas larg. Va acoperiti capul cu un prosop si va asezati deasupra vasului, astfel incat sa inspirati aburii de infuzie. Tot pentru tuse, se recomanda sa luati doua linguri de miere si jumatate de ora sa nu beti lichide, cu precadere pentru crize de tuse.
Tinctura de usturoi: preparati un sirop din 500 g usturoi pisat si un litru de apa clocotita. Se lasa la infuzat timp de o ora, dupa care se strecoara, se indulceste cu miere si se iau 20 - 30 picaturi dimineata, pe stomacul gol.
Remedii pentru febra si frison
Se recomanda frectii cu alcool sau carmol, care trebuie lasate pe piele sa actioneze jumatate de ora, eventual fara dus ulterior.
De asemenea, se pregateste un recipient larg cu apa fierbinte si putin otet (este tonic) in care se baga picioarele bolnavului – incalzeste temperatura corpului prin incalzirea circulatiei. Daca sunt conditii favorabile de temperatura pentru bolnav, se recomanda o baie fierbinte, dar NU cu sare (aceasta deshidrateaza iar bolnavul si asa este predispus deshidratarii prin transpiratie).
Pentru restul simptomelor racelii se recomanda:
- Consumul a cel putin doi litri de ceai fierbinte pe zi – previne deshidratarea, febra si ajuta metabolismul;
- 4 mese pe zi, copioase, sarace in grasimi, dar bogate in carne de pui sau peste, garnituri de legume, supe de legume sau pui, precum si muraturi, fructe si salate de legume;
- Se recomanda reducerea numarului de tigari fumate, precum si excluderea totala a alcoolului;
- Se recomanda repaus la pat, nu solicitati organismul, are nevoie de energie pentru refacere si intarirea sistemului imunitar.
- Consumul ca catorva lamai pe zi.
Tot pentru aceasta perioada, este indicata aromaterapia calmanta, in special cu levantica, dar si cea tonifianta pentru zi, cu arome de citrice: lamaie, portocala, vanilie.

                 

                                                               
Noutati in tratamentul cancerului de la John Hopkins Hospital

 1.  Cu totii avem celule canceroase in corp. Aceste celule nu apar,insa, la testele standard daca nu sunt in numar de miliarde. Cand doctorii spun bolnavilor ca nu mai exista celule canceroase in corpul lor
dupa tratamentele  efectuate,inseamna doar ca testele sunt  incapabile sa le masoare deoarece nu mai sunt in numar detectabil.
2.  Celulele canceroase apar in corp de 6 pana la 10 ori in timpul vietii unui om.
3.  Cand sistemul nostru imunitar este  puternic, celulele canceroase sunt distruse si astfel este  impiedicata multiplicarea lor si formarea de tumori.
4.  Cand este diagnosticat cancerul, inseamna ca persoana respectiva are deficiente nutritionale  multiple. Aceste deficiente pot sa apara din cauze genetice,  a noxelor din mediul inconjurator, a alimentatiei si
stilului de viata gresite.
5.  Pentru a preintampina deficitele nutritionale multiple, este necesara schimbarea dietei si  administrarea de suplimente nutritive, ceea ce va duce la intarirea sistemului imunitar.
6.  Chimioterapia presupune "otravirea" celulelor canceroase cu rata mare de crestere, dar astfel  sunt distruse si celulele sanatoase cu crestere rapida din maduva spinarii , tractul gastro- intestinal etc., iar
organe importante, cum ar fi ficatul,  rinichii, inima sau plamanii pot fi iremediabil afectate.
7.  Radioterapia distruge celulele canceroase, dar, in acelasi timp arde, cicatrizeaza si  distruge celule, tesuturi si organe sanatoase.
8. Chimioterapia si radioterapia vor reduce, la  inceput, dimensiunea tumorilor. Folosirea indelungata a  acestor tratamente nu va duce, insa, la distrugerea  definitiva a lor.
9.  Cand in corp se acumuleaza prea multe "deseuri" toxice rezultate in urma chimio si  radioterapiei, sistemul imunitar este fie compromis, fie distrus, iar pacientul poate muri din cauza unor infectii  banale si a
complicatiilor lor.
10. Chimioterapia si terapia cu radiatii pot favoriza  mutatii genetice in celulele canceroase care le fac foarte  rezistente la tratament, si greu de distrus. Interventiile  chirurgicale pot determina diseminarea (imprastierea)  celulelor canceroase la alte organe (metastaze).
11. O metoda foarte buna de lupta impotriva celulelor  canceroase este de a le infometa, adica a se evita  alimentele de care acestea au nevoie pentru a se  multiplica.
 CELULELE CANCEROASE SE DEZVOLTA CU :
  a.  ZAHAR
Eliminand din alimentatie zaharul, se elimina astfel una  din cele mai importante surse de hrana a celulelor  canceroase. Inlocuitorii de zahar, indulcitorii sintetici cum ar fi zaharina sau alte produse (Nutrasweet,
Equal, Spoonful etc.) au ca baza aspartamul (E 951), o substanta  chimica daunatoare. Un inlocuitor natural al zaharului ar fi  mierea de  albine si melasa, dar in cantitati moderate. Sarea de bucatarie contine adaosuri
chimice pentru a avea culoarea  alba. Alternativa ar fi sarea de mare.
b.  LAPTELE SI PRODUSELE LACTATE
  Laptele favorizeaza productia de mucus in corp, in special la nivelul tractului gastro - intestinal. Cancerul este hranit de  acest mucus. Renuntand la lapte si produsele derivate si consumand lapte de soia
neindulcit, celulele canceroase "mor" de foame.
c.  PH ACID
Celulele canceroase "infloresc" in mediu acid . O alimentatie preponderent carnivora induce un pH acid in  corp, si ar fi mai bine sa se consume peste si pasare in  cantitati mici, decat carne de vita sau porc.
Carnea mai poate contine substante administrate animalelor: antibiotice , hormoni de crestere si paraziti, ce dauneaza in special  persoanelor cu cancer.
d.  O dieta bazata 80 % pe legume proaspete consumate ca atare sau sub forma de suc, grau integral,  seminte, nuci si fructe schimba pH-ul corpului in alcalin. 20 % din alimentatie poate fi compusa din alimente gatite, inclusiv fasole boabe. Sucurile proaspete din legume asigura  necesarul de enzime digestive, usor absorbabile, care ajung la nivel celular in 15 minute de la consumare si care hranesc si favorizeaza cresterea de celule sanatoase. Este bine sa se consume sucuri proaspete de 2-3 ori pe zi.  Enzimele sunt distruse la 4o grade Celsius.
e.  Evitati cafeaua, ceaiul si ciocolata ce pot contine cantitati mari de cofeina. Ceaiul verde este o alternativa foarte buna,  avand si proprietati anti - canceroase. Cea mai buna bautura  este APA - purificata
sau filtrata pentru a fi astfel eliminate toxinele sau  metalele grele. Apa distilata este acida, deci evitati-o!
12. Proteinele din carne sunt dificil de digerat si necesita o cantitate mare de enzime digestive. Carnea nedigerata ramane in  interiorul intestinului, intra in putrefactie si se creste  astfel cantitatea de reziduuri toxice din corp.
13. Celulele canceroase sunt acoperite de un perete gros de  proteine. Renuntarea la carne sau reducerea ei in alimentatie duce la eliberarea de cantitati din ce in ce mai mari de enzime; acestea ataca  proteinele din
peretele celular si permit astfel celulelor specializate sa  distruga aceste celule canceroase.
14. Unele suplimente nutritive ajuta la intarirea  sistemului imunitar, cum ar fi: IP6 (inozitolul sau vitamina B9, continut de taratele de grau, seminte, nuci), Essiac (ESSIAC este o formula din plante ce a fost
utilizata din anul 1922 de o sora medicala din Canada numita Rene Caisse pentru a ajuta pacienti cu afectiuni grave. Cele opt plante din reteta originala sunt: ciuline sfant, radacina de brusture,  laminaria, trifoi rosu, ulm cu coaja neteda, radacina de revent turcesc, nasturel, macris marunt), antioxidanti, vitamine, minerale, etc., toate  stimuland imunitatea sa lupte si sa distruga celulele  canceroase.
Alte suplimente cum ar fi vitamina E produc apoptoza sau  moartea programata a celulelor, metoda naturala a corpului de a  scapa de celulele  bolnave, nedorite si inutile.
15. Cancerul este o boala a mintii, corpului si  spiritului. Gandirea pozitiva si o fire activa ajuta pe cel care lupta  cu cancerul sa supravietuiasca. Furia, neiertarea si amaraciunea "construiesc" un mediu stresant si acid in corp . Trebuie sa invatam sa avem un spirit iubitor si iertator, sa ne relaxam si sa ne bucuram de viata!
16. Celulele canceroase nu se pot dezvolta in prezenta  oxigenului. Facand  exercitii fizice zilnice si de respiratie, oxigenul ajunge adanc, la nivel celular. Terapia cu oxigen este foarte  importanta pentru
distrugerea celulelor canceroase.
  ATENTIE!
  1.  Nu introduceti recipienti de plastic in cuptorul cu microunde.
  2.  Nu congelati apa
  3.  Nu puneti in microunde recipiente cu capace de plastic ....
  Dioxina este o substanta ce provoaca cancer in special la  sani. Este extrem de toxica pentru celulele corpului. Dioxina  este eliberata din  plasticul sticlelor cu apa introduse la congelator. Recent,  Dr. Edward Fujimoto, manager al programului de sanatate din cadrul  Castle Hospital,  a vorbit, in cadrul unei emisiuni TV, despre pericolele  care pandesc  sanatatea . A vorbit despre dioxina si raul pe care il poate
face. Sa nu se incalzeasca mancarea la cuptorul cu microunde in vase de plastic. Este vorba, mai ales, de mancarea ce contine grasime. A recomandat, in schimb, folosirea de vase de sticla sau ceramica pentru a
incalzi  mancarea. Se obtin aceleasi rezultate, dar fara dioxina.
Articol trimis de Luminiţa Graur, 26.11.2009.
                                                                           

             TESTAMENTUL POLITIC AL LUI MIHAI EMINESCU

(Text parţial al anexei omonime  din lucrarea: Radu Mihai Crişan, SPRE  EMINESCU. Răspuns românesc la ameninţările prezentului şi la provocările viitorului, ediţia a III-a revizuită, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2005).

Nu voim să trăim într-un stat poliglot, unde aşa numita patrie este deasupra naţionalităţii. Singura raţiune de a fi a acestui stat, pentru noi,este naţionalitatea lui românească. Dacă e vorba ca acest stat să înceteze de-a fi românesc, atunci o spunem drept că ne este cumplit de frică de soarta pământului lui. Voim şi sperăm nu o întoarcere la un sistem feudal, ce nici n-a existat cândva în ţara noastră, ci o mişcare de îndreptare a vieţii noastre publice, o mişcare al cărei punct de vedere să fie ideea de stat şi de naţionalitate.
Mult-iubitul şi prea-pătimitul meu neam românesc, „Românii nu sunt nicăieri colonişti, venitúri, oamenii nimănui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, populaţie mai veche decât toţi conlocuitorii lor”. Rasa istorică formatoare a acestei ţări este „acel neam de oameni, acel tip etnic care, revărsându-se de o parte din Maramureş, de alta din Ardeal, a pus temelia statelor române în secolele al XIII-lea şi al XIV-lea, şi care, prin caracterul lui înnăscut, a determinat soarta acestor ţări, de la [anul] 1200 şi până la [anul] 1700”. „Nu există nici o deosebire între rasa română din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabilă parte a Ardealului şi a Ţării Ungureşti. E absolut aceeaşi rasă, cu absolut aceleaşi înclinări şi aptitudini”... „Există multe indicii, atât în numirile localităţilor şi râurilor, precum şi în alte împrejurări, care denotă o unitate a neamului românesc preexistentă formaţiunii (preexistentă formării n.n.) statelor noastre. În adevăr, pe când găsim în Ţara Românească Argeşul, găsim tocmai în nordul Daciei un pârâu numit Argestrul, care se varsă din stânga în Bistriţa, râu ce izvorăşte din Maramureş. Pe când în Ţara Românească aflăm Câmpulungul ca ţinut şi descălecătoare, aflăm în Bucovina, în creierul munţilor, un Câmpulung tot ca ţinut şi descălecătoare. Înainte sau imediat după formarea statelor române, vedem românii de sub Coroana Ungariei pretinzând să se judece între ei după dreptul lor propriu, jus Olachale sau Olachorum; o cerere analogă fac moldovenii ce pribegiseră în Polonia, să se judece după dreptul românesc. Şi aceasta când? Pe la 1380. Care-a fost acest drept consuetudinar la care ei ţineau cu sfinţenie, fie sub coroana Ungariei, fie sub a Poloniei? El n-a fost scris niciodată; era atât de viu în conştiinţa poporului, atât de necontestat de nimenea, încât nici unul din vechii noştri Domni, n-a găsit de cuviinţă să-l codifice. În fine, unitatea actuală a limbei vorbite, deşi e în parte un merit special al lui Matei Basarab, dovedeşte totuşi că, şi în această privire, erau elemente cu totul omogene, preexistente limbei bisericeşti, care înclinau a căpăta o singură formă scrisă. Organografic vorbind limba era aceeaşi; numai termenii, materialul de vorbe, difereau pe ici pe colo. O unitate atât de pronunţată a limbei dovedeşte o unitate de origini etnice. E indiferentă cestiunea dacă elementele ce compuneau acest sâmbure de popor modern erau tracice şi latine sau latine şi ilirice, destul numai că, în al VI-lea secol după Hristos, la năvălirea avarilor în Tracia, anul 579, oastea condusă de Martin şi Comenţiol e compusă din oameni care vorbesc româneşte. Tot acest neam apare în Dacia, iar asupra originii lui se ceartă până azi învăţaţii. Sigur e că, deşi au multe elemente slavone în limbă, nu sunt slavi.  Motivul pentru care nu sunt şi nu pot fi slavi este lingvistic. Legile după care cuvintele latine s-au prefăcut în cuvinte româneşti şi-au sfârşit demult evoluţiunea lor; în momentul în care românii au primit cuvinte slavone, limba lor era formată de secole deja, încât, deşi cuvintele slavone sunt vechi, ele nu s-au asimilat nici până în ziua de azi cu limba noastră, excepţie făcând vreo patru sau cinci vocabule care privesc păstoria. E incontestabil că un popor care, sute de ani, n-a avut nevoie de drept scris, deşi a avut epoci de bogăţie şi de glorie, a fost un popor tânăr, sănătos, bine întemeiat. Etnograful Hoffman scrie, în secolul al XVIII-lea, că dezvoltarea craniului la rasa română e admirabilă, că sunt cranii care merită a fi în fruntea civilizaţiei. În sfârşit Wirchow, naturalist celebru, dă craniului albanez rangul întâi între toate craniile de rasă din vechiul Imperiu al Răsăritului, şi cel albanez e identic cu cel al rasei române, cu al mocanilor noştri de azi”…
Mai mult, „Miron Costin, în suta a şaptusprezecea, constată unitatea de limbă, de datine juridice, religioase şi de viaţă familială. El descrie curăţenia şi frumuseţea limbei vorbite în Maramureş şi viaţa neatârnată a românilor de acolo, ne dă legenda fondării Moldovei şi Ţării Româneşti, constată identitatea de origine şi limbă a poporului. În acelaşi timp, cărţile bisericeşti, tipărite în Ardeal, în Moldova, în Ţara Românească, opresc procesul de diversificare şi de dialectizare a graiului viu; acesta primeşte, prin cărţi, o normă unitară în rostire şi în scriere, căci, printr-un instinct fericit, traducătorii şi scriitorii originali aleg ca model dialectul cel mai arhaic al românilor, cel vorbit în Ţara Românească şi într-o parte a Ardealului, întrucât la cel mai vechi din toate se puteau reduce, ca la un prototip, dialectele ce încercau a se forma pe atunci. Poate să fi fost un  „Un popor, oricare ar fi el, are dreptul a-şi legiui trebuinţele şi tranzacţiunile ce rezultă neapărat din acele trebuinţe, reciprocitatea relaţiunilor sale: într-un cuvânt: legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede decât din el însuşi; condiţiunea de viaţă a unei legi, garanţia stabilităţii (garanţia legitimităţii n.n.) sale e ca ea să fie un rezultat, o expresiune fidelă a trebuinţelor acelui popor; legislaţiunea trebui pusă în aplicarea celei mai înaintate idei de drept, pusă în raport cu trebuinţele poporului, astfel încât explicarea ori aplicarea drepturilor prin lege să nu contrazică spiritul acestora. Industria trebuie să fie a naţiunii aceleia şi păzită de concurenţă iar purtătorul ei, comerţul, s-o schimbe pe aur, dar aurul, punga ce hrăneşte pe industriaş şi îmbracă pe agricultor, trebuie, de asemenea, să fie în mâinile aceleiaşi naţiuni. Ştiinţele, afară de ceea ce e domeniu public, ar trebui să prezinte lucruri proprii naţiunii, prin care ea să fi contribuit la luminarea şi înaintarea omenirii; artele şi literatura frumoasă (beletristica n.n.) trebui să fie oglinzi de aur ale realităţii în care se mişcă poporul, o coardă nouă, originală, potrivită pentru binele cel mare al lumii”. „Peste noapte şi prin surprindere”, „am admis legiuiri străine”, „legi străine în toată puterea cuvântului, care substituie, pretutindenea şi pururea, în locul noţiunilor naţie, ţară, român, noţiunea om, cetăţean al universului, fie din Berber, Nigritania, China sau(;) Galiţia?”… „Ei, bine, nu le-am admis pentru român, cu interesele căruia nu se potriveau, ci pentru elemente economice cu care se potriveau şi care ştiu a se folosi de dânsele. Am creat o atmosferă publică pentru plante exotice, de care (din cauza cărora n.n.) planta autohtonă moare… Azi avem cele mai înaintate instituţii liberale. Control, suveranitatea poporului, codice franţuzeşti, consilii judeţene şi comunale. Stăm mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai rău, căci instituţiile noi nu se potriveau (şi nu se potrivesc n.n.) cu starea noastră de cultură, cu suma puterilor instinct de adevăr, poate c-a fost chiar cunoştinţa limbei latine care i-a îndemnat la aceasta. Alături cu limba există, ca element de unitate, literatura populară, a cărei răspândire uniformă nu e de tăgăduit. Aceleaşi balade ce s-au cules în munţii Moldovei sau ai Ardealului s-au aflat, în variante, în Dobrogea, încât se constată că amintitele piese de literatură populară aveau tendinţa de-a se răspândi la toţi românii”.
 „E într-adevăr ciudat (simptomatic n.n.) de-a vedea un popor eminamente plugar ca al nostru şi a cărui raţiune de-a fi este tocmai originea lui traco-romană, cum, din chiar senin şi într-o singură noapte, erige teoria de om şi om teorie absolută de stat şi face din banul internaţional şi din posesiunea acestuia singura măsurătoare pentru a deosebi înrâurirea unui om de a celuilalt în viaţa statului. Nici [nu] e lesne de înţeles cum un popor de plugari, ba încă unul care s-a lăsat de păstorie de ieri-alaltăieri şi s-a apucat de plug înainte de abia [cu] cincizeci de ani, putea să se creadă îndestul de bogat pentru a introduce, la el, forme de civilizaţie şi instituţii pe care ţările apusene, bogate prin industrie şi printr-o dezvoltare economică de sute de ani, abia le pot plăti. Cea mai superficială socoteală din lume ar dovedi, îndestul, că puterea productivă a naţiei româneşti n-a crescut, n-a putut să crească în raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizaţie străină, introduse cu grămada în ţara noastră… Înzecitu-s-au şi însutitu-s-au oare averea românului şi veniturile lui pentru a plăti instituţiile de o sută de ori mai scumpe?  Desigur că nu. Clasele productive au dat îndărăt; proprietarii mari şi ţăranii au sărăcit; industria de casă şi  meşteşugurile s-au stins cu desăvârşire – iar clasele improductive, proletarii condeiului,  cenuşerii, oamenii ce încurcă două buchi pe hârtie şi aspiră a deveni deputaţi şi miniştri, advocaţii, s-au înmulţit cu asupră de măsură, dau tonul, conduc opinia publică, fericesc naţia în fiecare zi, pe hârtie”.  „Astfel, statul român nu mai este un produs al geniului rasei române, ci un text franţuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l înţelege” şi nu-l va înţelege niciodată. „Peste tot aceeaşi idee: să dau străinilor ce-mi cer; cât pentru români, puţin îmi pasă!”… 
 „Fiecare constiţutie, ca legea fundamentală a unui stat, are drept corelat o clasă mai cu samă, pe care se întemeiază. Corelatul constituţiilor statelor apusene este o clasă de mijloc, bogată, cultă, o clasă de patriciani, de fabricanţi, industriaşi care văd în constituţie mijlocul de a-şi reprezenta interesele în mod adecvat cu însemnătatea lor”…
„Un sistem reprezentativ, întins ca o reţea asupra întregii ţări, influenţat însă, întotdeauna, în mod absolut, de guvernul central, şi-a format în fiecare părticică organele sale, sub formă de consilii judeţene, consilii comunale, consilii de instrucţiune, consilii de sus şi de jos, care nici nu ştiu ce să consilieze, nici nu au ce reprezenta (nici nu reprezintă n.n.) decât pe persoanele din care sunt compuse”. Astfel, „teoria de om şi om, o teorie curat filantropică şi un rezultat al compătimirii ce omul o are nu numai pentru semenul său, ci chiar pentru animale, devine o stupiditate erijându-se în teorie de stat, căci preface ţara moştenită, apărată cu vărsare de sânge şi cu privaţiuni, într-o mlaştină pentru scurgerea elementelor nesănătoase din alte ţări – introducând într-un stat eminamente naţional un sistem de instituţii cosmopolite”. Urmare aplicării ei vom „avea de-acum înainte dominaţia banului internaţional, o domnie străină, impusă de străini; libertatea de muncă şi tranzacţiuni; teoria de luptă pe picior în aparenţă egal, în realitate inegal. Şi, în această luptă, nu învinge cine-i tare, nobil, sau eroic; învinge cel pentru care orice mijloc de câştig e bun, cel fără scrupul faţă de concetăţenii săi, cel pentru care orice apărare a muncii e o piedică pe care va tinde a o răsturna, pe cale legiuită sau pe cale piezişă”. Urmare ei, „capitalul, care ar trebui să fie şi să rămână ceea ce este prin natura lui, adică un rezultat al muncii şi, totodată, un instrument al ei, e, adesea, ca posesiune individuală, rezultatul unor uneltiri vinovate, a exploatării publicului prin întreprinderi hazardate şi fără trăinicie, a jocului de bursă, a minciunii. Elemente economice nesănătoase, uzurari şi jucători la bursă, cavaleri de industrie şi întreprinzători şarlatani, se urcă, cu nu însemnează decât egalitatea pentru toţi scribii de-a ajunge la funcţiile cele mai înalte ale statului”.  În ele, „toate numirile în funcţiuni nu se fac după merit, ci după cum ordonă deputaţii - parlamentarii n.n. -, care, la rândul lor, atârnă de comitetele de politicieni de profesie, formate în fiece centru de judeţ. Aceste comitete îşi împart toate în familie. Ele creează, din banii judeţelor, burse pentru copiii «patrioţilor» trimişi în străinătate să numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri judeţene pe unde «patrioţii» au câte un petec de moşie, încât toată munca publică, fie sub forma de contribuţie, fie sub cea de prestaţiune, se scurge, direct ori indirect, în buzunarul unui «patriot»”.
„Peste tot credinţele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, ameninţă toată clădirea măreaţă a civilizaţiei creştine. Shakespeare cedează bufoneriilor şi dramelor de incest şi adulteriu, cancanul alungă pe Beethoven, ideile mari asfinţesc, zeii mor”… „Mita e-n stare să pătrunză orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii”… „Oameni care au comis crime grave rămân somităţi, se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-şi petrece viaţa la puşcărie”… „Ne mulţumim dacă actele guvernanţilor de azi nu sunt de-a dreptul de înaltă trădare, abstracţie făcând de toate celelalte defecte ale lor, precum mărginirea intelectuală, slăbiciunea de caracter, lipsa unui adevărat şi autentic sentiment patriotic”… „Trădătorii devin oameni mari şi respectaţi, bârfitorii de cafenele – literatori, ignoranţii şi proştii – administratori ai statului român”.
Favoarea şi interesul electoral singure prezidează la alegerea amploaiaţilor statului, cu toate că cine nu ştie că, integritatea, capacitatea, experienţa, şi probitatea factorilor însărcinaţi de-a aplica legile şi regulamentele sunt condiţiuni esenţiale ale mersului regulat al unei bune administraţii, a garanţiei drepturilor şi apărării intereselor fiecăruia [dintre cetăţeni], şi, prin urmare, a bunului trai şi liniştei publice? Dar, sub regimul actual, interesul personal, convenienţele de coterie, primează faţă de interesul general şi binele public. Necesitatea de-a conserva o majoritate compactă şi devotată în Adunări trece peste orice alte consideraţii. Pentru a dobândi glasurile deputăţiilor trebuie exigenţele  lor satisfăcute, se încredinţează funcţiunile delicate de prefecţi şi subprefecţi creaturilor deputaţilor  care, sub numele lor administrează districtele după plac şi dispun, fără nici o responsabilitate, de interesele, de averea şi de onoarea cetăţenilor. Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentinţe judecătoreşti; astfel muncitorii de pământ - sintagma, de fapt, îi desemnează pe toţi truditorii n.n. - sunt supuşi la vexaţiuni, la acte arbitrare, adevărate cauze care [le] aduc mizeria.  Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune şi nu mai există nici o garanţie pentru cele mai preţioase interese ale societăţii”. 
Şi, întrucât, „se-înţelege [de la sine] că în judecarea diferitelor partide politice trebuie să deosebim pe cele sincer politice de cele pretinse sau pretextate politice”, suntem datori să spunem că, „partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale” – care, „păstrând numai coaja legilor şi goala aparenţă, calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor, fac tocmai contrariul de ceea ce au promis mandanţilor lor şi trec, totuşi, drept reprezentanţi ai voinţei legale şi sincere a ţării”… În cadrul lor, „organizarea nu înseamnă decât disciplina oarbă a unei societăţi de esploataţie sub comunii şefi de bandă. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia şi Camorra, care miroase de departe a puşcărie”. Singura deosebire între ele „este foarte mică şi e întemeiată pe o cultură individuală mai mult sau mai puţin îngrijită"...
„Cât despre aluatul protoplasmatic care formează, la noi, un stat în stat, aşezat asupra instituţiilor şi a poporului avem puţine de adaos (de adăugat n.n.). Trăind din politică şi prin politică, şi neavând nici un alt soi de resurse materiale sau de putinţă de a-şi câştiga existenţa, el e capabil de-a falsifica totul: şi  liste electorale, şi alegeri, şi forme parlamentare şi idei economice, şi ştiinţă, şi literatură. De aceea, nu ne mirăm dacă vedem acest proteu al unui universalism incapabil şi ambiţios, îmbrăcând toate formele posibile: miniştri, financiari, întreprinzători de lucrări publice, deputaţi (parlamentari n.n.), administratori, membri la primărie, soldaţi, actori, totul în fine… Aluatul din care se frământă guvernanţii noştri e acea categorie de fiinţe fără ştiinţă de carte şi consistenţă de caracter, acei proletari ai condeiului, dintre care mulţi abia ştiu scrie şi citi"...   „Pretutindeni, în administraţie, în finanţe, în universităţi, la Academie, în corpurile de selfgovernment, pe jeţurile de miniştri, nu întâlnim, în mare majoritate, decât, iarăşi şi iarăşi, acele fatale fizionomii nespecializate, aceeaşi protoplasmă de postulanţi, de reputaţii uzurpate, care se grămădeşte înainte în toate şi care tratează c-o egală suficienţă toate ramurile administraţiei publice”. Şi-aceasta, în timp ce „patru din cinci părţi ale poporului nostru, nu iau parte la viaţa publică, ale cărei sarcini le poartă, însă, mai greu decât oricine altul”, iar „miile de funcţii administrative şi sutele de funcţii judecătoreşti, sunt puse în mişcare într-un singur scop, pentru a le stoarce voturile”. „Se înţelege [de la sine] că fiecare alegător îşi are interesele sale materiale. Fiecare din aceste interese atârnă de un fir al maşinii administrative. De-o zice alegătorul nu, curentul electric al acesteia îl izbeşte în acel interes şi-i ucide sâmburele vital, de-o zice da, îşi poate vedea în linişte de treabă”…
„La noi mizeria e produsă, în mod artificial, prin introducerea unei organizaţii şi a unor legi străine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economică a ţării, organizaţie care costă prea scump şi nu produce nimic”.
„Există două naţiuni deosebite (distincte n.n.) în această ţară: una stoarsă şi sărăcită, de producători, alta îmbuibată, de miljocitori (spoliatori n.n.) …   „Această stare de lucruri e prefăcută în sistem de organizare, de guvernământ. Pe de-o parte libertate, mare libertate, pentru ca cei nemulţumiţi să poată răsturna cu uşurinţă orice guvern, pe de alta centralizare, extremă centralizare, care să facă a atârna miile şi iarăşi miile de izvoraşe ale bugetelor şi averii publice de victoria, pretinsă politică, din centru”.  Aşa se face că „administraţia nu consistă în muncă, în servicii echivalente cu sumele bugetului, ci în precupeţire de voturi”. „Cine oferă o leafă bună şi un tain află oricând o armată numeroasă de mercenari politici, fie cauza lui cea mai nedreaptă din lume”,  deşi „naţia, care nu numeşte nici funcţionari, nici miniştri, şi care nu-i în stare a-i controla şi a-i trage la răspundere direct, îşi alege mandatarii pe care-i însărcinează cu această afacere importantă, sub presupunerea, bona fide"..."iar inconvenientul cel mare este că Adunările nu pot fi făcute răspunzătoare de voturile şi de actele lor, şi că naţia, singurul lor judecător, nu e-n stare direct a face altceva decât a alege alţi oameni, atunci când actele şi voturile rele sunt consumate de mult”. „Avem de-o parte rasa română, cu trecutul ei, identică în toate ţările - ţinuturile n.n. - pe care le locuieşte, popor cinstit, inimos, capabil de adevăr şi de patriotism. Avem apoi, deasupra acestui popor, o pătură superpusă, un fel de sediment de pungaşi şi cocote, răsărită din amestecul scursurilor orientale şi a celor occidentale, incapabilă de adevăr şi patriotism”…  „Nu contestăm, de asemenea, că averile s-au înmulţit în România - numai că nu în mâinile românilor; nu contestăm că există multe palate şi zidiri mari în oraşele noastre – numai că nu ale indigenilor”.
 „Rasa determinantă a sorţii acestei ţări nu mai este cea românească, ci străinii românizaţi – veneticii care-au obţinut cetăţenia română n.n. - de ieri-alaltăieri”, iar autoapărarea împotriva lor e „disproporţionat de grea, de vreme ceaceşti oameni au sprijin pe străini, pârghiile care-i ridică sunt aşezate în afară, pe când înlăuntru n-avem decât poporul nostru propriu, scăzând numeric şi fără o conştiinţă limpede de ceea ce trebuie să facă”. „Poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot schimba în bine şi, cu acel fatalism al raselor nefericite, duce nepăsător greul unei vieţi fără bucurie şi fără tihnă”… „Cârciumile sunt localuri de îndobitocire şi de prostituţie sufletească”… Mai mult, „a fost natural ca, în urma acestei extenuaţiuni de putere, multe rele endemice, şi altele de caracter endemic, să se ivească şi să decimeze populaţiile. Astfel, rasa română48 scade49 şi străinii sporesc. Numărul infirmilor la recrutaţie a crescut an de an, ţara a fost bântuită de pelagră, de intoxicaţiune palustră, de anghină, vărsat, toate astea în urma influenţei pernicioase ce o exercită asupra sănătăţii mlaştinile, locuinţele insalubre şi neaerate, hrana neîndestulătoare şi munca excesivă”50, „sărăcia şi urmările ei morale - adică asupra moralului precum şi asupra moralei n.n. -, decăderea vieţii de familie”…
„Populaţia autohtonă scade şi sărăceşte; cărţi nu se citesc; pătura dominantă, superpusă rasei române, n-are nici sete de cunoştinţi”…  „Statul a devenit, din partea unei societăţi de esploatare, obiectul unei spoliaţiuni continue şi aceşti oameni nu urcă scările ierarhiei sociale prin muncă şi merit, ci prin abuzul culpabil al puterii politice, câştigate prin frustrarea statului cu sume însemnate. Aceşti dezmoşteniţi, departe de-a-şi câştiga o moştenire proprie pePământ pe singura cale a muncii onorabile, fură moştenirea altora, alterează mersul natural al societăţii, se substituie, prin vicleşug şi apucături, meritului adevărat al muncii adevărate, sunt o reeditare, în formă politică, a hoţilor de codru, instituind codri guvernamentali şi parlamentari”… „Clasa de mijloc a devenit un adevărat proletariat de postulanţi care primejduieşte existenţa ţării; şi în care guvernele străine, care au interese în Orient, vor găsi, totdeauna, un manipul gata de a se pune la dispoziţia lor”. „Faţă c-o asemenea privelişte, în care virtutea se consideră, de unii, ca o nerozie, se taxează, de alţii, ca o crimă, în care inteligenţa şi ştiinţa, privite ca lucruri de prisos, sunt expuse invidiei nulităţilor şi batjocurii caracterelor uşoare, în care cuminţie se numeşte arta de-a parveni sau de-a trăi, fără compensaţie, din munca altora, spiritul cel mai onest ajunge la momentul fatal, de cumpănă, în care înclină a crede că, în asemenea vreme şi-n aşa generaţie, însuşirile rele ale oamenilor sunt titluri de recomandaţie”… Astfel, „trădătorul numindu-se geniu, plagiatorul erou, pungaşul mare financiar, panglicarul om politic, cămătarul negustor, speculantul de idei om cu principii şi speculanta de sineşi femeie onestă, judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce şi, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindenea punctul de plecare sănătos”, „că fiecărui drept îi corespunde o datorie” şi că „secretul vieţii lungi a unui stat este păstrarea ierarhiei meritului”… „Acela ce cutează a se revolta faţă cu această stare de lucruri, acela care îndrăzneşte să arate că formele poleite învelesc un trup putred, că «progresul» nostru ne duce la pierzare, că elementele sănătoase trebuie să se conjure şi să facă o luptă supremă pentru mântuirea acestei ţări este denunţat (prezentat n.n.) opiniei publice de către negustorii de principii liberal-umanitare ca barbar, ca antinaţional, ca reacţionar”. „Răul esenţial care ameninţă vitalitatea poporului nostru este demagogia”, căci „demagogii neştiind nimic, neavând nimic, vor să se ridice deasupra tuturor şi să trăiască din obolul nemeritat al săracului. Ei se întemeiază pe nevoile – din nefericire veşnice – şi pe lesnea crezare a mulţimii; şi, fiindcă, în genere, sunt înzestraţi în loc de minte cu vicleşug numai, stăpânirea lor înseamnă domnia brutalităţii, a viciilor şi a uşurinţei”…„Meşteşugul absolutismului demagogic constă în regula(;) de a păstra aparenţele, dar de-a călca cuprinsul, de-a păzi litera, dar de-a ocoli spiritul Constituţiei”… „De câte ori vom deschide istoria, vom vedea că statele scad şi mor prin demagogie,  sau prin despotism”…„În teorie nimic mai frumos decât sufrajul universal, dar, în practică, nu este decât opresiunea mulţimei, a ignoranţei, a pasiunilor măgulite şi linguşite de demagogi. Când ştie cineva că toată civilizaţia şi cultura omenească e neapărat (e, din păcate, n.n.) mărginită la cercurile acelea care au îndestul timp şi destulă neatârnare pentru a le învăţa şi pricepe, când ştie că nimicind capul unui învăţat65 ai nimicit învăţătura lui, care era poate rezultatul unei dezvoltări de sute de ani66, când ştie apoi că nulitatea demagogică nu suferă nici un merit adevărat lângă sine şi că, ea şi cu semenii ei, voieşte a fi tot, atuncea vede lesne că radicalismul şi demagogia, sub scutul sufrajului universal şi al principiilor liberale – de care ştiu a se servi cu mare succes, mulţumită credulităţii maselor şi slăbiciunii sau sentimentalismului oamenilor luminaţi”.
„Nu există în adevăr decât două forme ale tiraniei şi ale decadenţei unui stat omenesc: despotismul şi demagogia. Şi despotismul egalizează pe oameni, supuindu-i unuia singur, lăsând să se degenereze cele mai nobile facultăţi ale lor, patimile bune şi inteligenţa; precum şi demagogia are acelaşi fatal efect, prin indiferentismul care-l inspiră naturilor deschise şi mari, văzând în faţă-le biruinţa constantă a mediocrităţii şi a şiretlicului”…  „Cum se-aseamănă demagogia pretutindenea! Pe când statele liberale (statele netotalitare n.n.) în care nu domneşte platitudinea uliţei se diversifică după geniul lor naţional, după instinctele înnăscute, ajungând, pe rând, unul la glorie militară, altul la înflorire în ştiinţe şi arte, un al treilea la dominaţiunea mărilor prin comerţ şi industrie; demagogia, stearpă ca idee, improductivă, lipsită de simţ istoric, ameninţă a aduce, până şi statele cele mai fericite prin inteligenţa şi iubirea de muncă a poporului lor, la o platitudine, la o vânătoare de posturi, o meschinărie personală care ascunde în sine decadenţa şi descompunerea”. „Eşti «patriot» de meserie, postulant, consumi numai, te bucuri de partea cu soare a vieţii, adăpostit de eterna lesniciune de a îmbăta o naţie, parte incultă, parte pe jumătate cultă, cu vorbe late şi cu apă rece”… „Din momentul în care luptele de partid au degenerat în România în lupta pentru existenţa zilnică, din momentul în care mii de interese private sunt legate de finanţe sau de căderea unui partid, nu mai poate fi vorba de neatârnarea politică a diferitelor grupuri care-şi dispută puterea statului. Din momentul în care interesul material de-a ajunge la putere precumpăneşte, o spunem cu părere de rău: lupta egală (votul universal n.n.), în ţară şi în Parlament, nu mai e decât manipulul unor ambiţii personale, al unor apetituri, pe cât de nesăţioase, pe atât de vrednice de condamnat”… „Sistemul demagogic, care din politică face o speculă, din sufragiul claselor amăgite o scară de înaintare în economia, nu politică, ci privată, a membrilor societăţii de exploataţie”… „Deficit lângă deficit, împrumut lângă împrumut, datorie lângă datorie, până ce finanţele României nu vor fi, curând, decât, o gaură mare”.  Iar „poporul, mânat la alegeri de baioneta civico-electorală, suportă plebea aceasta, fără a pricepe"...
 „Toate puterile sufleteşti ale generaţiunii sunt absorbite de lupte de partide şi, la rândul lor, toate partidele nu sunt decât de amploaiaţi, după chiverniseală (foloase necuvenite n.n.) e deviza tuturor partidelor, a tuturor purtătorilor de stindard cum s-ar zice – căci, la urma urmelor, fiecare e în stare să moară pentru stindard şi pentru…chiverniseală”… Căci, „poate să fie un partid demagogic altceva decât esploatatorul intereselor publice? Mulţimea asta de oameni fără învăţătură, care şi-a făcut din politică o speculă, poateea să trateze negoţul ei cu fraze, altfel decât oricare precupeţ?” „Pentru cel ce înţelege, un ţânţar sună ca o trâmbiţă, iar pentru cel ce nu înţelege, tobele şi surlele sunt în zadar; şi, în orice caz, lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru orbi”… „Trebuie ca, cu toţii, să ne dăm seama de cauzele ce turbură societatea, de elementele ce impiedică redobândirea echilibrului pierdut, şi să le combatem cu curaj şi stăruinţă: Dintrun principiu tutelar, principiul egalităţii înaintea legii, s-a făcut o armă de război între clase; toate condiţiunile sociale s-au surpat şi s-au amestecat într-un fel de promiscuitate; spiritul public a luat o direcţiune foarte periculoasă; tradiţiunile ţării s-au uitat cu totul; o clasă nouă, guvernantă, s-a ridicat, fără tradiţiuni şi fără autoritate, încât ţara cea mare, temeiul şi baza naţionalităţii noastre, nu-şi găseşte conştiinţa raporturilor politice cu cei ce o guvernează; drepturile politice au devenit un instrument de ambiţiune, de îndestulare a intereselor particulare; în locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice, în loc de opiniuni avem rivalităţi de ambiţii; toleranţa pentru toate interesele cele mai vulgare şi cele mai de jos este morala ce distinge astăzi lumea politică de la noi”; „atât trebuinţele statului cât şi aleparticularilor - ale plebei de sus cum zicem noi - sunt cu mult mai mari decât veniturile lor; balanţa comercială - fără importanţă pentru o ţară industrială, dar importantă pentru una agricolă – ne este defavorabilă”. „Tinereţea unei rase nu atârnă de secolii pe care i-a trăit pe Pământ. Orice popor care n-a ajuns, încă, la o deplină dezvoltare, care n-a trecut încă prin corupţia şi mizeriile ce le aduce cu sine o civilizaţie înaltă, dar în decadenţă, e un popor tânăr. La popoarele tinere se va constata un fel de identitate organică: craniile sunt cu totul asemănătoare în privinţa formaţiunii şi mărimii, statura este cam aceeaşi, precum un stejar nu este decât reproducţiunea unui alt stejar. Din această asemănare de formaţiune rezultă o mare asemănare de aptitudini şi înclinări, care se manifestă în caracterul unitar al naţionalităţii. Din asemănarea de aptitudini rezultă o extremă putere şi energie vitală a colectivităţii. În acest stadiu de dezvoltare, al nediversificării, omul face atât de mult parte din totalitate, încât nu el, ci abia totalitatea formează un singur individ. O încrucişare cu o altă rasă, asemenea tânără, dă un rezultat nou, în care aptitudinile amundurora se împreună într-o formă nouă, vitală. Amestecul, însă, dintre o rasă îmbătrânită şi una tânără dă aceleaşi rezultate pe care le dă căsătoria între moşnegi şi femei tinere: copii închirciţi, mărginiţi, predispuşi spre morbiditate. Iar ceea ce este fizic adevărat e [şi] intelectual şi moraliceşte adevărat. Spiritele sunt morbide: de-acolo substituţia a orice activitate intelectuală adevărată prin viclenie, tertip şi minciună”.
„Elemente străine, îmbătrânite şi sterpe, s-au amestecat în poporul nostru şi joacă comedia patriotismului şi a naţionalismului. Neavând tradiţii, patrie hotărâtă ori naţionalitate hotărâtă, au pus, totuşi, mâna pe statul român. Conştiinţa că ele sunt deosebite de neamul românesc nu le-a dispărut încă – ele se privesc ca o oaste biruitoare într-o ţară vrăjmaşe. De-aceea nu-i de mirare că întreaga noastră dezvoltare mai nouă, n-a avut în vedere conservarea naţionalităţii, ci realizarea unei serii de idei liberale şi egalitare cosmopolite. A fost o fineţe extraordinară de-a debita esenţa cosmopolitismului sub forma naţionalităţii80 şi de-a face să treacă toate elementele sănătoase şi istorice ale trecutului sub acest jug caudin81. Odată egalitarismul cosmopolit introdus în legile politice ale ţării, orice patriot improvizat şi de provenienţă îndoioasă a voit [şi a putut] să stea alături (să aibă aceleaşi drepturi n.n.) cu aceia pe care trecutul lor îi lega, cu sute de rădăcini, de ţară şi popor. Dar aceşti oameni noi, aceşti «patrioţi», căutau numai foloasele influenţei politice, nu datoriile. Din cauza acestor elemente, care formează plebea de sus, elementele autohtone ale ţării dau repede îndărat în privire morală şi în privire materială”… „Străini superpuşi fără nici un cuvânt (superpuşi ilegitim n.n.) naţiei româneşti, o exploatează cu neomenie, ca orice străin fără păs de ţară şi popor”, de„am ajuns, într-adevăr, în această Americă dunăreană, ca tocmai românii să fie trataţi ca străini, să se simtă străini în ţara lor proprie”… „Acest spectacol al exclusivei (al integralei n.n.) stăpâniri a unei rase şi decăzute şi abia imigrate asupra unui popor istoric şi autohton e o adevărată anomalie, căreia poporul istoric ar trebui să-i puie capăt, dacă ţine la demnitatea şi la onoarea lui”… „Nu e indiferent ce elemente determină soarta unui popor. Predispoziţii şi aptitudini moştenite, virtuţi şi slăbiciuni moştenite, calităţi sau defecte intelectuale şi morale, dau domniei unui element etnic alt caracter decât domniei altui element. Demagogia la noi însemnează ura înrădăcinată a veneticului fără tradiţii, fără patrie, fără trecut, în contra celor ce au o tradiţie hotărâtă, un trecut hotărât”. „A fi bun român nu e un merit, nu e o calitate ori un monopol special, ci o datorie pentru orice cetăţean al acestui stat, ba chiar pentru orice locuitor al acestui pământ (România n.n.), care este moştenirea, în exclusivitate şi istorică, a neamului românesc. Acesta este un lucru care se înţelege de la sine”.
„Ceea ce voiesc românii să aibă e libertatea spiritului şi conştiinţei lor în deplinul înţeles al cuvântului. Şi fiindcă spirit şi limbă sunt aproape identice, iar limba şi naţionalitatea asemenea, se vede uşor că românul se vrea pe sine, îşi vrea naţionalitatea, dar o vrea pe deplin”.
„Nu voim să trăim într-un stat poliglot, unde aşa-numita patrie e deasupra naţionalităţii. Amundouă nu sunt decât două cuvinte pentru aceeaşi noţiune, şi iubirea de patrie e una cu iubirea naţionalităţii. Singura raţiune de a fi a acestui stat, pentru noi, este naţionalitatea lui românească. Dacă e vorba ca acest stat să înceteze de-a fi românesc, atunci o spunem drept că ne e cumplit de indiferentă soarta pământului lui”.
„Nu oprim pe nimenea nici de a fi, nici de a se simţi român. Ceea ce contestăm, însă, e posibilitatea multora dintre aceştia de a deveni români, deocamdată. Aceasta e opera secolelor. Până ce însă vor fi cum sunt: până ce vor avea instincte de pungăşie şi cocoterie nu merită a determina viaţa publică a unui popor istoric. Să se moralizeze mai întâi, să-nveţe carte, să-nveţe a iubi adevărul pentru el însuşi şi munca pentru ea însăşi, să devie sinceri, oneşti, cum e neamul românesc, să piarză tertipurile, viclenia şi istericalele fanariote, şi-atunci vor putea fi români adevăraţi. Pân-atunci ne e scârbă de ei, ne e ruşine c-au uzurpat numele etnic al rasei noastre, a unei rase oneste şi iubitoare de adevăr, care-a putut fi amăgită, un moment, de asemenea panglicari, căci şi omul cel mai cuminte poate fi amăgit o dată”.
„Voim şi sperăm o reacţie socială şi economică determinată de rămăşiţele puterilor vii ale poporului, care, dacă nu e preursit să piară, trebuie să-şi vină în fire şi să vadă unde l-a dus direcţia liberală. Prin reacţie nu înţelegem o întoarcere la un sistem feudal, ce nici n-a existat cândva în ţara noastră, ci o mişcare de îndreptare a vieţii noastre publice, o mişcare al cărei punct de vedere să fie ideea de stat şi de naţionalitate, sacrificate până astăzi, sistematic, principiilor abstracte de liberalism american şi de umanitarism cosmopolit. O asemenea mişcare ar pune stavile speculei de principii liberale şi umanitare, ar descărca bugetul statului de cifrele enorme ale sinecurilor «patriotice» şi ar condamna, astfel, pe mulţi «patrioţi» subliniaţi (marcanţi n.n.) la o muncă onestă dar grea; ar apăra treptele înalte ale vieţii publice de năvala nulităţilor netrebnice şi triviale, garantând meritului adevărat vaza ce i se cuvine; ar tinde la restabilirea respectului şi autorităţii şi ar da, astfel, guvernului mijloacele, şi morale şi economice, pentru a cârmui bine dezvoltarea normală a puterilor acestui popor. Nu e dar vorba de reacţiune prin răsturnare, ci prin înlăturarea elementelor bolnave şi străine din viaţa noastră publică de către elementele sănătoase coalizate”.
„Mizeria materială şi morală a populaţiei, destrăbălarea administraţiei, risipa banului public, cumulul, corupţia electorală, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cutări sau cutări principii de guvernământ. Oricare ar fi guvernul şi oricare vederile sale supreme, corupţia şi malonestitatea trebuie să lipsească din viaţa publică; oricare ar fi, pe de altă parte, religia politică a unui guvern, ea nu-i dă drept de-a se servi de nulitaţi venale, de oameni de nimic, pentru a guverna”.
„Administraţiunea unei ţări formează un tot nedivizibil; diferitele ei ramure fac parte din aceeaşi sistemă şi sunt neapărate una alteia, tocmai după cum o bucată a unei maşine este neapărată fiecăreia dintre celelate şi mecanismului întreg. Când o bucată a mecanismului merge rău, toată sistema din care face parte suferă”… „A administra înseamnă a privi bunăstarea populaţiunii ca pe un lucru încredinţat înţelepciunii şi vegherii tale. Să gândeşti pentru cel ce nu gândeşte, să pui în cumpănă dările, să le deschizi oamenilor ochii”.
„Sperăm că Providenţa ne va scuti de-a revedea, în viitoarele Adunări, o seamă măcar din acele fizionomii a căror pecete e o neştearsă, înrădăcinată banalitate; sperăm că alegătorii îşi vor fi deschis ochii şi nu vor mai trimite în Adunări naturi despre care nimeni în lume nu poate şti cu ce trăiesc de pe o zi pe alta, nici palavragii care pierd vremea Adunărilor cu discursuri nesărate, dezgustătoare prin lipsa lor de cel mai comun bun simţ”… „Trebuie odată ca poporul românesc să-nţeleagă cum că, totdeauna, omul ce are ceva, omul care are ce pierde, fie nume istoric, fie avere (muncită, în mod cinstit, de către el însuşi n.n.), fie razimul moral al unei mari inteligenţe sau a unei mari culturi, numai acela cumpăneşte [drept] când face legi, judecă cu precauţiune (cu nepărtinire n.n.) şi nu are interes de a sta neapărat la putere, numai şi numai pentru a se hrăni din buget”.
„Natura poporului, instinctele şi înclinările lui moştenite, geniul lui, care adesea, neconştiut, urmăreşte o idee pe când ţese la războiul vremii, aceste să fie determinante în viaţa unui stat, nu maimuţarea legilor şi obiceielor străine”… „Legile(;) ar trebui să fie, dacă nu codificarea datinei juridice, cel puţin dictate şi născute din necesităţi reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse în mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marfă nouă sau ca un nou spectacol”. „Toate dispoziţiile câte ating viaţa juridică şi economică a naţiei trebuie să rezulte, înainte de toate, din suprema lege a conservării naţionalităţii, cu orice mijloc şi pe orice cale, chiar dacă mijlocul şi calea n-ar fi conforme cu civilizaţia şi umanitarismul care azi formează masca şi pretextul cu care Apusul se luptă cu toate civilizaţiile rămase îndărăt sau eterogene”.
„Înmulţirea claselor consumatoare şi scăderea claselor productive, iată răul organic, în contra căruia o organizare bună trebuie să găsească remedii”… „Prin legi practice trebuie să [li] se creeze oamenilor condiţiile unei munci cu spor şi putere de înflorire”. „Avem nevoie, mai întâi de toate, de-a urâ (de-a combate n.n.) neadevărul, ignoranţa lustruită, cupiditatea demagogilor, suficienţa nulităţilor”, căci „e clar că un stat care cheltuieşte pentru pretinse necesităţi politice mai mult decât poate suporta producţia poporului va ajunge, pas cu pas, la sărăcie, pospăită cu vorbe, dar din ce în ce mai simţitoare prin trebuinţele miilor de indivizi pe care un sistem fals i-a ridicat, prefăcându-i în exploatatori ai averii publice”; precum şi că „sărăcia e un izvor de rele fizice şi morale, care, la rândul lor, sunt cauze ale decadenţei economice”. Iar întrucât, „nicicând, un sistem de guvernământ demagogic, bazat pe instinctele rele ale unei plebe de parveniţi, de dorinţa lor de câştig, de alergarea lor după funcţii şi onoruri, pe excluderea meritului, nu se va putea împăca cu sistemul contrariu, al unei organizări bazate pe armonia intereselor claselor pozitive ale societăţii, pe înaintarea lină, dar sigură, a meritului, pe dezvoltarea normală şi gradată”: „dorim să avem un guvern serios şi o Cameră serioasă, oricare ar fi elementele din care ar fi compuse”… „Pentru înaintarea în viaţa politică să se ceară sau omare inteligenţă sau un mare caracter”, „căci putrejunea moravurilor private, produsă prin declasarea generală, îşi are reversul în putrejunea şi libertinajul moravurilor publice; şi într-o ţară de oameni declasaţi, moraliceşte căzuţi, statul nu poate fi decât icoana lor: el nu va fi un sanctuar, ci un lenociniu”. „Ceea ce se pretinde, de la o profesie de credinţe politice (de la cei care fac politică militantă n.n) este, desigur, cu precădere, ca ea să corespundă cu simţămintele şi aspiraţiile politice ale ţării şi să fie adaptată instituţiunilor ei. Căci, un principiu absolut, netăgăduit de nici un om cu bun simţ, este că o stare de lucruri rezultă în mod strict cauzal dintr-o altă stare de lucruri premergătoare şi, fiindcă atât în lumea fizică, cât şi în cea morală, întâmplarea nu este nimic altceva decât o legătură cauzală nedescoperită încă, tot astfel, aspiraţiunile şi sentimentele sunt rezultatul neînlăturat al unei dezvoltări anterioare a spiritului public, dezvoltare ce nu se poate nici tăgădui, nici înlătura”… „Pentru a conduce un popor şi economia lui, trebuie o judecată sănătoasă, cunoaşterea dreptei proporţii între mijloacele întrebuinţate şi scopul dorit; şi, oricare ar fi scopurile urmărite de clasa cultă (de clasa conducătoare în stat n.n.) a unui (a oricărui n.n.) popor, ele sunt rele şi de nimic dacă nu echivalează (dacă nu sunt cel puţin echivalente n.n.) cu sacrificiile aduse pentru realizarea lor”. „Nici s-a născut omul acela, nici se va naşte vreodată, care să afle un sistem de guvernământ absolut (completamente n.n.) bun, în stare să mulţumească pe toată lumea. Precum fiecare om are umbra sa şi defectele inerente calităţilor sale, tot astfel, fiece sistem politic are defectele acelea care sunt în mod fatal legate de calităţile sale. Arta omului de stat constă în aptitudinea de-a alege, într-o stare de lucruri dată, sistemul cel mai suportabil din toate, care să asigure un progres de-o jumătate de secol, sau de un secol (să-şi cristalizeze programe de guvernare realiste şi, totodată, pe termen lung n.n.)”. Pentru a i se facilita îndeplinirea acestei misiuni, „ideal ar fi ca guvernul din ţară să se urce şi (dacă îşi îndeplineşte insuficient de riguros datoria n.n.) să cază prin opinia publică din ţară, fără amestecul elementului de fermentaţie străin.
Deşi bugetul trebuie degrevat, cât mai mult, de povarasusţinerii aparatului funcţionăresc hipertrofiat, „avem opinia că, la prima vedere şi pe dibuite e greu, de nu chiar imposibil, a deosebi sinecurile de posturile care îndeplinesc un serviciu real. Iluzia că cutări posturi ar fi de prisos se naşte din împrejurarea că oamenii însărcinaţi cu ele nu pricep nimic din ceea ce au să facă… Oare dacă subprefecţii ar şti a administra, ar fi ei de prisos? Căci administraţia cere cunoştinţe speciale de economie naţională, finanţe şi statistică, pe lângă cunoştinţa legilor ţării. Dar un subprefect care nu ştie importanţa unei date statistice: nu ştie să distingă o dare comunală ruinătoare de una productivă, nici o şosea de utilitate secundară de una de absolută trebuinţă – un subprefect care iroseşte în lucruri de prisos puterile vii alepoporului e de-a dreptul stricăcios”.
„La comună şi la judeţ n-ar trebui să fie vorba de alegeri cu caracter politic. Din amestecul spiritului politic în aceste alegeri, unde cestiunea nu-i decât de o bună administraţie şi gospodărire, rezultă că atâtea conştiinţe problematice, atâtea persoane uşurele şi incapabile sunt chemate a administra interese de milioane, a face şi a întrebuinţa împrumuturi pe socoteala contribuabililor, sporindu-le necontenit sarcinile deja destul de grele, şi a nu da acestor contribuabili, în schimbul sarcinilor, decât neglijenţă, insalubritate publică, lucrări de cârpeală sporadică în stradele din centru şi, din când în când, şi oarecari vexaţiuni. Este oare vorba când se fac alegeri comunale să se afirme principii politice, mai ales la noi în ţară, unde avem atâta lipsă de simţ pozitiv, de însuşiri utile, de inteligenţă şi onestitate administrativă? Între un primar inteligent, harnic şi onest şi un găgăuţă ori un claqueur politic cuvintele de coterie trebuie să determine preferinţa alegătorilor contribuabili? Noi ştim că şcoala ai cărei adepţi sunt astăzi la putere răspunde afirmativ la aceste întrebări. Pentru aceşti onorabili nu este nimic mai important decât căpătuirea înregimentaţilor partidului. La judeţ şi la comună sunt bani, gheşefturi şi putere; unde sunt toate acestea trebuie să fie date pe mâna «patrioţilor», cu al căror concurs se votează bugetele generale ale statului şi două-trei proiecte de legi organice într-o singură noapte sau un mare gheşeft, ca răscumpărarea Cernavodă- Chiustenge, într-un ceas. Interesele comunei însă, bine înţelese, trebui să importe (să intereseze n.n.) pe aceia care, nu din prisosul, ci din strictul lor necesar, contribuie la casa comunală (la bugetul local n.n.). Recomandăm prin urmare, cu tot din-adinsul, tuturor alegătorilor să meargă la alegerile comunale şi, cumpănindu-şi bine votul, să aleagă dintre candidaţi nu pe aceia ce nu li se prezintă cu alte titluri decât că stau la umbra bairacului liberalnaţional, ci pe aceia care le prezintă garanţii de capacitate şi onestitate administrativă”.
„Dacă alegătorii nu se vor lăsa înecaţi de fraze patrioticoreversibile (de fraze simulat patriotice n.n.) şi nu vor avea în vedere abstracţiuni gazetăreşti, atunci ţara va merge bine”. Şi, întrucât, „demosul este, adeseori, un suveran nestatornic, inesperient, lesne crezător; preocupaţiuni zilnice şi absorbirea vieţii lui într-un veşnic prezent, negândirea lui nici la trecut, nici la viitor, lesniciunea de a-i distrage atenţia prin serbări publice, prin întreprinderi hazardate, prin expediente factice, îl fac, adesea, impropriu de a gândi mai adânc asupra unei cestiuni de interes public, îl fac accesibil pentru fraza mare şi surd pentru adevăr; e bine ca ochi sobri, care disting măreţia înscenării de însuşi fondul piesei ce se joacă, să îi atragă atenţia asupra acestuia din urmă, pe când simţurile lui sunt uimite de partea decorativă a vieţii publice: iată rolul unei clase de mijloc culte, prospere şi naţionale, care l-ar face să înţeleagă că „fără muncă şi fără capitalizarea ei, adică fără economie, nu există libertate. Celui care n-are nimic şi nu ştie să se apuce de nici un meşteşug (de nici o activitate n.n.) dă-i toate libertăţile posibile, tot rob e, robul nevoilor lui, robul celui dintâi care ţine o bucată de pâine în mână, căci e cu totul indiferent dacă închizi o pasăre în colivie sau dacă ai strâns, de pretutindeni, grăunţele din care ea se hrăneşte”. Iar politicienii, la rândul lor, să „capete convingerea că statul român, moştenit de la zeci de generaţii care au luptat şi suferit pentru existenţa lui (pentru ca el să poată exista n.n.), formează moştenirea altor zeci de generaţii viitoare şi nu e jucăria şi proprietatea, în exclusivitate, a generaţiei actuale”. Această conştientizare este imperios necesară, întrucât, „prin izolarea noastră între elemente radical străine, suntem poate singurul popor condamnat a nu face politică momentană, ci pe secole înainte”…
„Sărăcia pentru mase e cu mult mai deschisă corupţiunii decât averea”. „O serioasă turburare socialistă ameninţă Europa. Cetăţenii «liberi, independenţi şi înfrăţiţi» ai republicei universale, care sunt reprezentaţi [inclusiv prin] prin liberalism, încearcă a răsturna toate formaţiunile pozitive de stat. Atentate, scene de uliţă, turburări, încep a-şi arunca umbrele de pe acum. Cercul de oameni într-adevăr culţi e foarte mic. Împrejurul acestui cerc e unul mai mare, al publicului cult, care poate să priceapă şi să aprecieze cultura învăţaţilor, fără însă de-a produce ceva pe acest teren. Masa e sau incultă sau pe jumătate cultă, lesne crezătoare, vanitoasă şi lesne de amăgit. Oamenii cu cunoştinţe jumătăţite, semidocţi sau inculţi cu totul, caută a o asmuţi asupra claselor superioare, a căror superioritate constă în naştere, avere sau ştiinţă. Cultura omenirii, adică grămădirea unui capital intelectual şi moral, nu seamănă cu grămădirea capitalurilor în bani. Victoria principiilor liberale-socialiste126 însemnează moartea oricărei culturi şi recăderea în vechea barbarie. Cultura oricărei naţii empresurată de-o mulţime oarbă, gata de-a recădea, în orice moment în barbarie”. „În cursul întregii istorii a românilor putem vedea, la ivirea unor pericole mari, înveninându-se, şi mai mult, urile de partid, netoleranţa politică”. „Sentimentul istoric al naturii intrinseci a statului sau o mână de fier, din nefericire, lipsesc; aşa încât, departe de-a vedea existenţa statului asigurată prin cârma puternică şi prevăzătoare a tot ce poate produce naţia mai viguros, mai onest şi mai inteligent, suntem, din contră, avizaţi de-a aştepta siguranţa acestei existenţe de la mila sorţii, de la pomana împrejurărilor externe, care să postuleze fiinţa statului român ca pe un fel de necesitate internaţională. Cum că acea necesitate internaţională n-are nevoie de-a ţine seama de sentimentele noastre intime, de existenţa rasei latine, ci numai de existenţa unui petec de pământ cvasineutru lângă Dunăre, ne-a dovedit-o cu prisos Congresul (de la Berlin n.n.). Ce-i pasă Congresului că se răpeşte o parte din patria străveche a neamului românesc ca atare? Ce li-i lor de Hecuba? Ce-i pasă cine va locui pe pământul românesc? Materialul de oameni îi e indiferent, cestiunea europeană e ca să existe o fâşie de pământ între Rusia, Austria şi noile formaţiuni ale fostei Turcii, încolo lucrul le e totuna”. „Istoria îşi are logica ei proprie: nici un neam nu e condamnat de a suporta, în veci, un regim vitreg, corupt şi mincinos. Ne temem că aproape e ziua în care simţul conservării fizice, revoltat de maltratările administrative şi fiscale şi de exploatarea excesivă din partea străinilor, va preface poporul nostru într-o unealtă lesne de mânuit în contra chiar a existenţei statului”… Prin urmare: atenţie! „Greşalele în politică sunt crime; căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se-mpiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei”.
Articol trimis de Luisa Marc , 26.11.2009. 

     În fiecare zi, primeneşte-ţi  sufletul în frumuseţe. Imagini - Thomas Kinkade.

  
      
   Procese neobisnuite

Mergand pe modelul "Mare ti-e gradina Doamne", Yuppy  va prezinta niste  procese cu totul si cu totul neobisnuite...

*In 2006, Allen Heckard din Portland l-a actionat in judecata pe marele Michael Jordan, pe motiv ca starul semana leit cu el. Allen l-a inclus in proces si pe Phil Knight de la Nike deoarece l-a promovat prea mult pe Jordan si totul i-a adus grave prejudicii lui Heckard. Prietenii ii spuneau tot timpul ca seamana cu Jordan, ba unii chiar admiteau ca joaca baschet la fel de bine. Lucrurile acestea il deranjau atat de tare pe Allen incat acesta a cerut despagubiri in valoare de 800 de milioane de dolari... 

*Budweiser a avut o serie de reclame amuzante in care tipii ce consumau bere erau "asaltati" de o multime de femei atragatoare si vedeau decoruri tropicale de jur imprejur. Cum targetarea nu e mereu perfecta, s-a trezit un american in 1991 si a dat in judecata grupul, cerand ce-i drept daune de numai 10.000$. Richard Overton a marturisit ca a baut zile la rand Bud Light si nicio femeie nu s-a uitat la el, niciun palmer nu i s-a perindat prin fata. Mai mult, dimineata se trezea mahmur...

*In 2006, Curtis Gokey si-a gasit autovehiculul personal avariat serios de catre o masina care lua gunoiul in Loti, un mic orasel din California. Curtis a dat in judecata administratia orasului, cerand daune de 3.600$. Interesant este faptul ca domnul Cokey era chiar soferul de pe masina de gunoi, dandu-se practic singur in judecata. Cand tribunalul i-a spus ca asa ceva nu este posibil, Curtis a recurs la un siretlic: si-a pus sotia sa intenteze proces administratiei si implicit vinovatului, adica tot lui. Sotia a cerut daune de 4.800$. Pana la urma, banii tot in familie ajungeau daca judecatorii ar fi acceptat artificiul nu tocmai inteligent...

Concluzie: Orice om are dreptul de a da in judecata pe oricine, pe motive bine intemeiate care apoi urmeaza a fi atent analizate de catre persoanele abilitate, dar nu intotdeauna motivele sunt chiar acceptabile .
Informatii preluate de pe 9AM NEWS.

  Burj Dubai        

Dubaiul are  cea mai inalta cladire din lume, Burj Dubai, de peste 800 de metri, care urmeaza sa devina o adevarata emblema pentru emiratul arab, puternic zdruncinat la finalul anului trecut de indatorarea masiva, relateaza NewsIn citand AFP.
Cea mai inalta cladire din lume a fost rebotezata Burj Khalifa la inaugurare de catre suveranul emiratului, Mohammad ben Rashed Al-Maktum, oficialitatile prezente dezvaluind si inaltimea turnului, care are 828 de metri, cu circa 300 mai mult decat imobilul cotat pana acum drept cel mai inalt din lume, Taipei 101 din Taiwan, de 508 metri, potrivit AFP. Noul nume al cladirii a fost ales in onoarea sefului de stat al federatiei Emiratelor Arabe Unite - din care face parte Dubaiul -, seicul Khalifa ben Zayed Al-Nahyan. Seicul Khalifa este si suveranul emiratului Abu Dhabi, care a venit in ajutor Dubaiului in perioada crizei de la finalul anului trecut. Acesta a imprumutat 10 miliarde dolari pentru a salva grupul imobiliar Nakheel, parte a holdingului public Dubai World.
Constructia cladirii a inceput in 2004 si a costat 1,5 miliarde dolari, potrivit sefului grupului imobiliar Emaar - dezvoltatorul proiectului -, Mohammed Alabbar. Acesta a dezvaluit ca Burj Dubai are 200 de etaje, dintre care doar 160 sunt ocupate de apartamente sau birouri. "Am vandut 90% din proiect", a sustinut Alabbar, cu ocazia unei vizite organizate pentru jurnalisti.
Inaugurarea cladirii vine in contextul in care Dubaiul, emirat in cadrul federatiei Emiratele Arabe Unite, se confrunta cu o datorie publica de peste 100 miliarde dolari, potrivit estimarilor.
Analistii considera ca Burj Dubai este ultimul proiect faraonic al emiratului, recunoscut pentru fanteziile imobiliare, intre care se numara o insula artificiala in forma de palmier construita de grupul imobiliar Nakheel, ce se afla partial la originea dificultatilor financiare ale Dubaiului. Alabbar a incercat insa sa dea asigurari ca problemele Dubaiului nu sunt atat de grave, afirmand ca "ciclurile economice pleaca si vin, criza actuala a durat deja prea mult, peste 20 de luni, astfel ca ne apropiem de sfarsit". Acesta s-a declarat convins ca deschiderea cladirii se va rasfrange pozitiv asupra pietei imobiliare din Dubai, care a cazut cu 50% in ultimele 12 luni.
Uriasa cladire de beton si sticla, ce "a inghitit" 330.000 m3 de beton si 31.400 de tone de bare de fier, se inalta intre desert si mare, vizibila de la 95 km in toate directiile.
Burj Dubai are peste o mie de apartamente si 49 de etaje de birouri, urmand ca un luxos hotel Armani, ce va include spa si restaurante, sa se deschide in martie 2010. Totodata, cladirea dispune de patru piscine, un restaurant situat la cea mai mare inaltime din lume, la etajul 122, si o parcare de 3.000 de locuri. In final, circa 12.000 de persoane vor locui sau lucra in aceasta cladire, in care primii locatari se vor putea muta in luna februarie.
Cladirea este construita intr-o forma ce imita crinul desertului, planta raspandita in regiunea Golfului Persic, potrivit dezvoltatorilor proiectului. Arhitectul este americanul Adrian Smith, de la biroul Skidmore, Owings and Merrill din Chicago, iar societatile de constructii ce au construit cladirea sunt Samsung Engineering & Construction (Coreea de Sud), BESIX (Belgia) si firma locala Arabtec.
Burj Dubai este elementul central al unui proiect de 20 miliarde dolari, noul cartier "Downtown Burj Dubai", ce include 30.000 de apartamente si Dubai Mall, unul din cele mai mari centre comerciale din lume.
 Articol preluat de pe 9AM NEWS.

                                                                                             
                                                                                                

 Promisiunile guvernantilor la investitura

Toti cei 15 ministri nominalizati pentru a face parte din Cabinetul Boc II au primit marti avizul comisiilor de specialitate din Parlament, urmand ca plenul Legislativului sa-si exprime miercuri votul pentru investirea noului Guvern.
*Vasile Blaga - Vasile Blaga, propus pentru Ministerul Administratiei si Internelor, a fost avizat de comisiile parlamentare de specialitate cu 46 de voturi pentru si zece impotriva, fiind inregistrate si patru abtineri. Blaga a declarat ca administratiile trebuie sa aiba dreptul sa modifice taxele locale in functie de necesitati si ca amenzile date persoanelor juridice trebuie sa ramana de asemenea la bugetele locale. Blaga si-a propus pentru noul mandat aderarea Romaniei la spatiul Schengen, in martie 2011, si elaborarea unei strategii nationale de control al criminalitatii, relateaza NewsIn.
*Kelemen Hunor - Kelemen Hunor, propus pentru portofoliul Culturii si Patrimoniului, a primit aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate cu 24 de voturi pentru si doua abtineri. Ministrul desemnat a spus ca prioritatile sale sunt reorganizarea directiilor culturale judetene in directii de patrimoniu, descentralizarea sistemului si sustinerea drepturilor culturale ale tuturor cetatenilor.
*Adriean Videanu - Adriean Videanu, desemnat pentru Ministerul Economiei si Comertului, a fost avizat de Comisiile economice, de industrii si pentru privatizare din cele doua Camere ale Parlamentului, cu 39 de voturi pentru si 17 impotriva. Videanu a declarat la audieri ca doreste reevaluarea proiectului de la Rosia Montana si renegocierea participatiei statului roman in proiect, care este in prezent de 19,7%. El a adaugat ca mai sunt alte 18 campuri aurifere in Romania ce trebuie valorificate, dar spune ca nu va fi acceptat niciun proiect care nu corespunde exigentelor UE.
*Sebastian Vladescu - Ministrul desemnat al Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, a primit aviz favorabil in Comisiile reunite de buget-finante din Parlament, cu 36 voturi pentru, doua impotriva si nicio abtinere. Vladescu a declarat la audieri ca politicile salariale si sociale vor fi extrem de restrictive in urmatorii trei ani, cel putin, iar acest lucru trebuie compensat prin masuri de protectie sociala. Ministrul desemnat a anuntat ca salariile bugetarilor vor fi inghetate in 2010. El a adaugat ca nu vor fi probleme cu plata pensiilor, a salariilor si alocatiilor sociale, dar ca este nevoie de modificarea sistemului actual de asistenta sociala pentru ca sunt persoane care beneficiaza de ajutor social desi nu au nevoie. Vladescu a spus ca numarul disponibilizarilor va fi mai mic de 100.000 in 2010 si a dat asigurari nu intentioneaza sa modifice sistemul actual de taxe si impozite.
*Catalin Predoiu - Catalin Predoiu, nominalizat pentru Ministerul Justitiei, a primit aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, cu 51 de voturi pentru, noua impotriva si un vot anulat. Predoiu a reluat, in cadrul audierilor din comisii, ideea infiintarii unui serviciu operativ al Ministerului Justitiei, dupa desfiintarea SIPA, si a propus totodata infiintarea penitenciarelor private. El a declarat - in contextul in care la audieri a acuzat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de ostilitate fata de Ministerul Justitiei si de manipulare - ca va milita in noul sau mandat pentru imbunatatirea legislatiei privind functionarea CSM si pentru reformarea Ministerului Public. Predoiu a anuntat ca prioritate adoptarea Codurilor de procedura.
*Mihai Seitan - Ministrul desemnat al Muncii, Mihai Seitan, a primit avizul comisiilor reunite de Munca si Egalitate de Sanse din Parlament, cu 38 voturi pentru, 17 impotriva si trei abtineri. Seitan a declarat la audieri ca rata somajului va urca la 8-8,5% in primul trimestru din 2010, de la 7,2-7,3% - nivel estimat pentru finalul acestui an. In ceea ce priveste plata pensiilor, el a dat asigurari ca nu vor fi probleme anul viitor. Candidatul a anuntat ca isi propune sa reformeze "din temelii" activitatea Inspectiei Muncii si asistenta sociala - in acest ultim caz argumentand ca exista persoane care primesc doua-trei ajutoare si altele care beneficiaza de asistenta din partea statului desi au venituri foarte mari. Seitan a mai spus ca trebuie simplificat Codul Muncii si scurtat timpul necesar pentru concedierile colective.
*Teodor Baconschi - Diplomatul Teodor Baconschi a primit aviz favorabil la audierile din Comisiile de politica externa si afaceri europene, cu 33 de voturi pentru si 15 impotriva. El a declarat ca va face tot ce este "rational si rezonabil" pentru a relansa relatia Romaniei cu Rusia si spune ca, in opinia sa, Bucurestiul a "supralicitat" pana acum "retorica de pragmatism" in incercarea de a trece peste litigii. Baconschi a afirmat ca doreste o continuitate a prioritatilor politicii externe si instituirea la MAE a unei comunicari publice "mai putin crispate", pentru a restabili "prestigiul social" al acestui domeniu. Cum vede Baconschi pozitia Romaniei pe scena internationala?
*Laszlo Borbely - Ministrul desemnat al Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely, a primit marti aviz favorabil in comisiile reunite de administratie publica si agricultura din Parlament, cu 53 de voturi pentru, 8 impotriva si nicio abtinere. Borbely a declarat ca va cere o rectificare bugetara in martie sau aprilie pentru a primi mai multi bani, in conditiile in care bugetul ministerului pe 2010 este sub nivelul din 2009. "Bugetul pentru Ministerul Mediului este foarte mic, la nivelul a 96% din bugetul din acest an, si mai mult ca sigur va trebui sa venim cu o rectificare in martie-aprilie, in care sa se acorde mai multi bani ministerelor pentru prioritati care tin de Uniunea Europeana", a spus Borbely. *Cseke Attila - Propus la portofoliul Sanatatii, Cseke Attila a fost avizat in unanimitate de cei 25 de membri ai Comisiilor parlamentare de specialitate. Ministrul desemnat a spus la audieri ca unul dintre motivele subfinantarii sistemului sanitar este relatia disproportionata dintre contribuabil si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) si propune introducerea unui contract intre CNAS si asigurat, astfel incat acesta din urma sa isi cunoasca drepturile dobandite prin plata contributiilor. Ministrul mai propune introducerea unui sistem de carduri nationale de sanatate, care sa contina inclusiv informatii despre istoricul bolilor si al tratamentelor.
*Gabriel Oprea - Gabriel Oprea, propus pentru portofoliul Apararii, a primit aviz pozitiv din partea Comisiilor parlamentare de specialitate, cu 20 de voturi pentru si doua impotriva, fiind inregistrata si o abtinere. Oprea a declarat la audieri ca va discuta in comisiile de specialitate din Parlament orice contract important de inzestrare a Armatei, argumentand ca, in contextul unei slabe finantari a sistemului, trebuie alese cele mai bune solutii.
*Daniel Funeriu - Ministrul desemnat al Educatiei, Daniel Funeriu, a primit aviz favorabil de la Comisiile reunite de invatamant, cu 29 voturi pentru, sapte impotriva si doua abtineri. El s-a angajat sa asigure 6% din PIB pentru domeniul educatiei in 2010. *Radu Berceanu - Ministrul desemnat al Transporturilor si Infrastructurii, Radu Berceanu, a fost avizat favorabil cu 39 de voturi pentru, 17 impotriva si o abtinere. El a declarat la audieri ca reducerile acordate anumitor categorii de calatori precum studentii, pensionarii si veteranii ar trebui eliminate, deoarece genereaza datorii catre societatile de transport. Berceanu a mai spus ca doreste sa readuca o parte din transportul de marfuri grele si periculoase pe calea ferata, dupa ce s-a renuntat la acesta din cauza infrastructurii slabe.

Ce moştenire îi lasă 2009 istoriei?

Ce ne vine in minte cand spunem 2009? O serie de evenimente si intamplari care au schimbat cursul istoriei si implicit viata noastra de zi cu zi au umplut paginile ziarelor si au adus in prim plan problemele care macina lumea secolului XXI. De la criza gazelor si pana la gripa porcina, comunitatea internationala a fost nevoita in 2009 sa se confrunte cu o multime de provocari si de alegeri. Multora dintre ele va trebui sa le faca fata si in 2010. 
 O Europa mai puternica si mai unita
Pentru Uniunea Europeana, 2009 a fost un an al victoriei, daca ne gandim ca, in sfarsit, cea mai importanta constructie suprastatala are tratat. In octombrie, irlandezii au spus un “da” convingator Tratatului de la Lisabona, care se doreste a fi un fel de constitutie europeana si care reglementeaza pozitia UE in relatiile internationale. [Europa incearca sa iasa din umbra. Cum?]
Ulterior, si presedintele ceh, Vaclav Klaus, cel mai eurosceptic lider european a semnat documentul, fapt care a dus la intrarea acestuia in vigoare de la 1 decembrie.[Presedintele ceh "lasa in pace" Tratatul de la Lisabona]. Cu aceasta ocazie, au fost alesi si presedintele Uniunii, belgianul Herman Van Rompuy, cat si Inaltul Reprezentant pentru afaceri externe, englezoaica Catherine Ashton.[Presa europeana critica desemnarea celor doi lideri ai UE]

Laureatii Galei 10 pentru Romania in 2009

Gala "Zece pentru Romania", organizata de Realitatea Tv s-a desfasurat luni seara la Ateneul Roman. Aflat la cea de-a cincea editie, in cadrul evenimentului au fost acordate premii celor mai buni actori, interpreti vocali, sportivi, jurnalisti, oameni de afaceri, politicieni, brand-uri romanesti, dar si orasele si liceele cu cele mai multe performate. *Trofee de excelenta. Din 2008, Realitatea TV a instituit trofeele de excelenta "Zece pentru Romania", care sunt acordate unor personalitati pentru intreaga cariera, potrivit NewsIn. Anul acesta, au plecat acasa cu premii de excelenta istoricul Lucian Boia, campionul la kaiac-canoe Ivan Patzaichin, antrenorul Octavian Bellu, actrita Olga Tudorache, atleta Iolanda Balas, neurochirurgul Leon Danaila, presedintele de onoare al PNTCD aripa Sarbu, Ion Diaconescu, si revolutionarii Ioan Savu si lui Dumitru Dinca, voci proeminente ale luptei impotriva dictaturii comuniste si ale evenimentelor din 1989.
*Cel mai bun politician. Podiumul la aceasta categorie a fost acelasi cu cel din cadrul rezultatelor la alegerile prezidentiale. Pe locul I s-a situate presedintele Traian Basescu, urmat de liderul PSD Mircea Geoana si de cel al PNL, Crin Antonescu. Seful statului nu a gasit, insa, timp sa vina sa-si ridice premiul.
*Cea mai buna dintre cei mai buni la categoria "Interpreti vocali". Cantareata Andra a plecat acasa pentru al treilea an consecutiv cu trofeul 10 pentru Romania. Ea a fost urmata in clasament de Irina Loghin si Stefan Banica Jr.
*Cel mai indragit actor. Si in 2009, publicul l-a ales pe Florin Piersic cel mai bun actor. Acesta si-a primit laudele de la propriul sau fiu, Florin Piersic Jr. si a bucurat publicul si audienta cu un moment plin de profunzime si bucurie care a dat viata scenei Atheneumului. In discursul sau, Piersic nu a uitat sa-l aminteasca si pe bunul sau prieten, care s-a stins din viata de curand, maestrul Gheorghe Dinica.
*Sportivii anului. In clasamentul celor mai iubiti sportivi, pe locul intai s-a clasat fotbalistul Adrian Mutu, urmat de Cristian Chivu. De data asta, insa, Mihai Tatulici, gazda evenimentului, a acordat trofeul gimnastului Marian Dragulescu si campionului mondial la box, Lucian Bute, pentru rezultatele deosebite obtinute anul acesta.
*Premii pentru orase si licee. Potrivit localnicilor, Constanta si Cluj-Napoca sunt orasele in care se traieste cel mai bine in Romania. Din pacate, la Gala doar municipiul ardelean a fost reprezentat de primarul sau actual, Sorin Apostu. Tatulici nu a ezitat sa nu glumeasca spunand ca edilul orasului de la malul marii, Radu Mazare se afla la ora actuala in Brazilia. La categoria "Licee", trofeul a fost acordat Colegiului National Mircea cel Batran din Constanta.
*Cel mai de succes brand romanesc. Surprinzator, la acesta categorie castigatorul a fost Borsec si nu Dacia sau Poiana. Totusi, brandul Dacia s-a aflat pe loc secund, urmat de Dorna.
*Cel mai bun om de afaceri. In viziunea romanilor, cel mai bun om de afaceri este Ion Tiriac. George Becali si Silviu Prigoana s-au aflat si ei pe podium.
*Cel mai iubit jurnalist. Mircea Badea a castigat premiul de populatitate la sectiunea "Jurnalisti". Acesta nu a fost present la Gala, fiind de parere ca nu eset ziarist in adevaratul sens al cuvantului, conform lui Mihai Tatulici.In preferintele votantilor,urmatorii clasati au fost Andreea Esca si Cristian Tudor Popescu.
Proiectul "Zece pentru Romania" isi propune sa delimiteze valoarea de notorietate, in acele domenii care pot accelera evolutia spre o Romanie moderna, contribuind la reconstructia elitei romanesti si la cunoasterea ei. Castigatorii au fost desemnati ca urmare a unei cercetari realizate de institutele CSOP, CURS, IMAS si INSOMAR.
Articol preluat de pe 9AM NEWS.
                              

                                                                                  

 

 

                                                                             


 

 

  Proiect multilateral Comenius 
                     LRS PONTS